Bernard Blistene, om al Muzeului, al Creaţiei şi al Prieteniei

Începând de astăzi, 27 ianuarie, Bernard Blistene este membru al frumoasei şi marii familii academice a Universităţii de Artă şi Design din Cluj – Napoca. Familie de referinţă pentru mişcarea artistică naţională şi internaţională, în care se regăsesc prin preocupări comune, nume importante cum sunt Markus Lupertz, Dan Hăulică, Herman Nitsch, Rene Burri, Andrei Şerban, Ion Irimescu, Chantal de Smet, Chris Wainwright, Sabrina Grassi, nu sunt singurii desigur, exemplari prin întreaga moştenire culturală trecută sau/şi prezentă.
UAD Cluj a îmbrăcat din nou haine de sărbătoare. Laureatul, Bernard Blistene, este directorul Muzeului Naţional de Artă Modernă – Centrul de Creaţie Industrială din cadrul Centrului Pompidou de la Paris, filosof, istoric şi critic de artă, specialist în conservarea patrimoniului, un foarte bun cunoscător al areti contemporane. Avem în persoana lui Bernard Blistene, un intelectual rafinat, o prezenţă care place şi convinge de la primele cuvinte, prin toate lucrările sale. Avem un om deschis, prietenos, comunicativ, modest, curios dar o curiozitate specifică erudiţilor. A dezvoltat şi dezvoltă legături cu artiştii timpului său, printre care Ben Vautier, Gerard Garouste, Raymond Hains, Christian Boltansky, Daniel Burren, Ciprian Mureşan, Adrian Ghenea, Ana Lupaş, …
Om al Muzeului, Bernard Blistene dedică cea mai mare parte a activităţii sale, înfiinţării sau restructurării, reânnoirii unor muzee de artă modernă şi contemporană fie din Europa, fie de pe alte continente. În 1990, a fost numit director al Muzeelor din Marsilia, reorganizând ad integrum, ansamblul acestor muzee. A reamenajat mai multe instituţii de profil, printre care Muzeul de Artă Modernă Cantini, Muzeul de Artă Africană – Amerindiană şi Oceanică din cadrul Centrului Vieille Charite. Pune pe picioare bazele Muzeului Artelor Decorative, dar şi un Muzeu al Modei şi nu în ultimul rând, Muzeul de Artă Contemporană din Marsilia. Finalul anilor 90 îl găseşte în Statele Unite, acolo unde organizează numeroase expoziţii de artă contemporană în cadrul celebrului Muzeu Guggenheim. Se reântoarce în Franţa, calitate de inspector general al creaţiei artistice oferindu-i şansa de a materializa un proiect extrem de ambiţios, Tresors Publics, proiect realizat cu prietenul său Ami Barak.
Din 2014, Bernard Blistene este director al  Muzeului de Artă Modernă – Centrul de Creaţie Industrială/Centrul Pompidou, manager al unuia dintre cele mai importante muzee de artă modernă şi contemporană din întreaga lume, calitate în care are lângă el nu mai puţin de 30 de specialişti în conservare şi nu numai.
Între ţintele propuse, restructurarea prezentării colecţiilor permanente, dezvoltarea unei politici a achiziţiilor – una deschisă spre mondializare şi nu în ultimul rând, crearea unor Centru Pompidou la Shanghai şi Bruxelles !
Bernard Blistene este un mare, foarte mare admirator al operelor artiştilor români, admiraţie subliniată în conferinţa de presă, reliată şi în Discursul Magistral, suportul ideatic constându-l nu numai Centru Pompidou, ci şi oamenii de artă şi cultură din România. Astfel, Bernard Blistene se dovedeşte a fi un mare admirator al lui Tristan Tzara, Constantin Brâncuşi, Gherasim Luca, Dan Perjovschi, Ana Lupaş, Cornel Brudaşcu, Geta Brătescu, Adrian Ghenie, Mircea Cantor, Victor Man, Ciprian Mureşan. Mai mult, este plăcut surprins de artiştii întîlniţi cu prilejul vizitelor la Fabrica de Pensule, câţiva fiind în vizorul unor viitoare expoziţii, citez, “La Fabrica de Pensule am întâlnit mulţi artişti, nume pe care le cunoaşteţi, unii prezenţi deja pe scene plastice internaţionale. Am aflat că mulţi artişti născuţi aici sau formaţi la UAD Cluj, caută să se reântoarcă acasă. Trebuie să fie ceva miraculos în Cluj – Napoca, de mulţi caută reântoarcerea”.

“Cel pe care îl onoraţi astăzi e nepotul unui român din Bucureşti”

    Surpriza cea mare este alta şi vă supun atenţiei începutul discursului de recepţie a titlului de DHC, citez: “Cel pe care îl onoraţi astăzie nepotul unui român din Bucureşti, ajuns la Paris în 1900, într-o Europă la fel de nesigură ca cea de astăzi. Am ajuns responsabilul unei instituţii care are colecţii impresionante, între ele figurând la loc de cinste, cele ale artiştilor români. Centrul Pompidou adăposteşte colecţii care sunt vizitate, annual, de cca 4 milioane de oameni de pe întreg mapamondul. Găzduim o istorie impresionantă. Dar istoria unui muzeu nu se construieşte numai cu trecutul. Trebuie să îmbogăţim colecţiile, să le dezvoltăm, să dezvoltăm noi relaţii de prietenie cu artiştii lumii. Am căutat şi am dorit să vizitez România. Am avut vizite interesante şi întîlniri memorabile la Bucureşti, la Tg Jiu, la Cluj. Aţi creat aici o dimensiune artistică impresionantă, şi când afirm asta am în vedere toate formele artistice şi acest lucru vă aduce onoare. Istoria ne aminteşte trecutul, dar şi obligaţiile prezentului. Iar perioada pe careo traversăm acuma este una fecundă pentru artă, artiştii fiind dimensiunea exactă a timpului trăit, a timpului prezent. Prezenţa mea în mijlocul dvs. îmi dă sentimentul că mă aflu în centrul creaţiei artistice. Ţin să vă mulţumesc pentru acest moment oferit, de a fi în mijlocul dvs şi al creaţiei”. Subscriem,
    Demostene ŞOFRON
    Foto: Terra Incognita