Aventură în jurul lumii: AUSTRALIA – SYDNEY

   Sydney este cel mai mare şi mai populat oraş din Australia. Este simbolul urban, reprezentant al acestui continent. Capitala statului este New South Wales, stat cu o suprafaţă de aproape 500.000 kmp, de două ori mai mare decît România şi cu o populaţie de trei ori mai mică decît românii rămaşi acasă, adică 7.191.500 locuitori, dintre care mai mult de 62% locuiesc în Sydney, deci 4,4 milioane.
Este situat pe coasta de sud-est a Australiei, în Marea Tasmaniei. Europenii s-au stabilit aici în anul 1788, odată cu prima colonie penală engleză din Australia, avîndu-l ca lider pe Arthur Phillip, lăsat aici de căpitanul James Cook.
Capitala Sydney se mărgineşte la est cu Oceanul Pacific de Sud, adică Marea Tasmaniei, la vest cu Blue Mountains, la nord cu rîul Hawkesbury şi la sud cu Platoul Woronora. Aborigenii, populaţia indigenă din Australia, au venit aici în urmă cu 30.000 – 40.000 de ani, din partea de nord şi est, traversînd cu pluta sau pe istmuri de uscat, care astăzi sînt demult sub ape. Ei au fost stăpînii adevăraţi ai acestui continent, atunci cînd a venit căpitanul James Cook, însă bolile şi băutura adusă de europeni i-au decimat, astfel că astăzi nu mai sînt mai mult de o jumătate de milion; de altfel şi urbanizarea a contribuit la împuţinarea lor.
În Portul Jackson se găsesc patru mari obiective, dintre zecile de obiective ale oraşului Sydney.
Primul este Sydney Opera House, care a devenit simbol al oraşului. În operă se ţin spectacole de operă, teatru, concerte, film, dans, jazz şi acolo mai există cinci restaurante şi şase baruri. Este deschisă şi publicului spre vizitare, dacă se întruneşte un număr de minimum 200 de vizitatori.
Sydney Harbor Bridge – această măreaţă realizare a ingineriei mecanice, construcţie începută în 1921 şi terminată în 1932. În anul 1935 a intrat în Guiness Book, ca şi construcţia cu cea mai mare lungime (503 m) şi cea mai mare înălţime (134 m) la vremea aceea.
Sydney Harbor Tunnel este o altă măreaţă realizare inginerească, de fapt o concurenţă şi replică a Sydney Harbor Bridge, care face legătura pe sub mare între College Str. de lîngă Sydney Opera House şi celălalt capăt al lui Sydney Harbor Bridge, ieşind la Milsons Point, lîngă Luna Park, în zona Kirribilli.
Grădina Botanică (Royal Botanic Garden) este cel de-al patrulea mare şi important obiectiv de vizitat, unde găsim şi admirăm toată flora naturală a Australiei, aşa cum în Taronga Zoo întîlnim şi admirăm fauna specifică continentului, precum urşii Koala, cangurul, ferocele devil, wombat-ul şi multe alte păsări  şi animale indigene. Pavilionul de sticlă a fost construit cu ocazia Expoziţiei Internaţionale din 1879. Grădina Botanică descrie un sector circular în jurul unui golf, Botany Bay. Aici a ancorat pentru prima dată căpitanul Cook, în aprilie 1770. Optsprezece ani mai tîrziu, pe 26 ianuarie 1788, unsprezece corăbii conduse de către căpitanul Arthur Phillip, intrau în Golful Jackson cu prima colonie penitenciară, compusă din 759 de puşcăriaşi (23 dintre ei au murit pe drum, nu au mai ajuns la Sydney decît 736) şi 211 puşcaşi marini (infanterişti, paznicii acestora). Aceştia au fost primii colonişti europeni în Australia. Şi de aceea, 26 ianuarie este Ziua Naţională a Australiei, dar şi ziua metropolei Sydney.
Lordul Thomas Townshend, Secretar de Stat al Marii Britanii din vremea aceea, a fost numit primul şi cel dintîi viconte al oraşului Sydney.
Se consideră însă că piatra de temelie a fost pusă în 1821. Pe lîngă puşcăriaşi şi paznicii lor au mai venit în Australia şi aventurieri cu probleme financiare, cei mai mulţi fiind irlandezii catolici. Astăzi catolicii şi anglicanii sînt reprezentaţi în mod egal şi, de aceea, în Sydney sînt două mari catedrale: St. Andrew’s Cathedral, pe St. George Str. lîngă Primărie (City Hall), cea mai mare dintre ele şi cea mai mare catedrală catolică din Australia, Sfînta Maria (St. Mary’s Cathedral), începută în 1865. Arhitectul acestei maiestuoase clădiri (74,6 m înălţime cele două turnuri de pe faţadă şi 107 m. lungimea totală) a fost William Wardell, născut în 1823 în Anglia şi emigrat la 35 de ani în Australia la Melbourne, prima lui lucrare fiind College St. John, care i-a plăcut atît de mult Episcopului Polding, care i-a şi dat însărcinarea să construiască o nouă catedrală în locul celei arse definitiv cu numai cîţiva ani mai înainte. Arhitectul proiectează şi construieşte această catedrală în stilul neogotic, care atunci era la modă în toate oraşele industrializate. Construită în stil navă înaltă cu contraforţi, arcuri butante, cu ferestre arcuite şi podele mozaicate, Catedrala este realizată din gresie de Australia,  iar lumina pătrunde prin ferestrele cu vitralii deosebit de frumos colorate. Altarul principal este din marmură şi printre statui putem admira o frumoasă Madonă, iar una dintre capele este destinată sfinţilor irlandezi.
Papa Paul al VI-lea a ţinut aici o predică în 1970, iar neobositul Ioan Paul al II-lea a vizitat această Sfîntă Catedrală în două rînduri.
Vă amintesc şi de locul numit The Rocks, la piciorul Podului Sydney Harbor Bridge, loc foarte vechi, creat după acostarea vaselor lui Cook şi Phillip, unde este un mare centru comercial şi unde se ţin tîrguri săptămînale duminica. Acesta se găseşte pe George str., la 20 m deasupra portului. În port sînt cinci dane pentru cursele interne şi o dană pentru cursele internaţionale, Overseas Terminal Passenger, unde a tras şi vaporul nostru.
Cînd priveşti toate aceste cinci mari obiective de pe hartă, sau de la distanţă, ori din Turnul TV, ţi se pare că sînt unul în altul, însă cînd le vizitezi vezi că ai nevoie de o zi ca să le poţi vedea şi să înţelegi cîte ceva din ele, mai ales că aici se mai află şi cel de-al şaselea obiectiv, Muzeul de Artă Contemporană (Museum of Contemporary Art) .
În faţa portului, pe uscat, se găseşte Down Town şi punctul numit Circular Quay, de unde pornesc toate mijloacele de transport, în toate direcţiile, inclusiv în City-Sightseeing, Hop On-Hop Off.
Duminică, 20 februarie 2011, am pornit în oraş dis de dimineaţă, cu prietenul Hans. Luasem cu mine laptop-ul ca să ajung la Mack Story (Mack Book Air), ca să văd de ce nu funcţionează External Hard Drive, pe care-l cumpărasem cu două zile înainte de la Hobart şi pe care toţi specialiştii de pe vapor îl considerau că nu este compatibil cu Macintosh. Am ajuns la acest magazin pe George str. pe lîngă Victoria Building, una din clădirile importante din Sydney.
Apoi Hans a propus să mergem pe Insula Manly, unde este plaja cea mai căutată de localnici. Am luat bilete de la Ferry Terminal şi, cu vasul Captain Cook Cruises, în 25 de minute, am şi fost în Manly Terminal. Aici, ca duminica, lume pusă pe distracţii.
Împreună cu Hans am hotărît să mergem de la locul de debarcare pînă la plaja principală, Manly Beach, pe Victoria Parade şi să ne întoarcem pe Wentorth str., care sînt pietonale. Deşi zi de duminică, toate prăvăliile erau deschise şi lume buluc, cu atît mai mult cu cît aceasta este plaja preferată de locuitorii capitalei. Am trecut şi fotografiat Memorialul Manly, închinat Marelui Război şi celui de-al Doilea Război Mondial şi am ajuns la Catedrala Oraşului. Pe o parte şi pe alta sînt magazine, iar la mijloc, de la un capăt la altul, un squar cu bănci, verdeaţă şi multe fîntîni arteziene. Fîntînile arteziene care sînt  în special create pentru copii, nu ştii cînd ţîşnesc. Pentru copilaşi, pe căldura de 35 grade C care era, nu conta, că erau în slipuri şi se bălăceau fără probleme. Am intrat la o farmacie, povestindu-i lui Hans despre farmaciştii mei de acasă, Horică şi Dan Bucur. Aici, în farmacii, se vinde tot ce vrei, pe lîngă medicamente şi produse de drogherie se mai vînd băuturi răcoritoare, pălării, bluze, maieuri, umbrele şi mai cîte altele. Am vizitat şi un laborator de optometrie, Heming, Scott & Donald şi încet încet, tot căscînd gura şi fotografiind copiii cum se bălăceau în mijlocul străzii, am ajuns la Plaja Manly, lată cam de 50-70 m şi lungă de peste 1 km, de la sud la nord, între două zone rezidenţiale ale oraşului, cu deschiderea spre sud-est ca un arc de cerc. Lume multă şi dornică de apă şi de soare, cu nisip alb şi fin, pături pe nisip, şezlonguri şi umbrele. Tineret, foarte mult tineret şi familii tinere cu copiii lor, dar şi bunici cu nepoţi, veniţi în zi de sărbătoare.
Am intrat şi eu cu Hans, ca să ne hidratăm cu cîte o bere locală, bună şi rece, după care ne-am întors să luăm vaporaşul spre casă, adică spre Portul Sydney (Harbor Jackson). Eu la toate le spun vaporaşe, întrucît le compar cu vaporul nostru mare Ms. Amsterdam, însă ele au o capacitate de 250-300 de persoane, două sau chiar trei niveluri, cu două clase de confort, restaurant, fotolii confortabile de clasa I  cabină de comandă şi personal care să te ajute sau îndrume după necesităţi.

Prof. dr. ing. Pompiliu MANEA
Membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale din România

(va urma)