Avanpremieră la expoziţia: ARS INCOGNITA sau fascinanta lume a unui iconar din secolul al XVIII-lea

Anunţată de noi în premieră absolută, încă de săptămîna trecută, expoziţia Ars incognita. Fascinanta lume a unui iconar din secolul al XVIII-lea, care va fi găzduită de Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (Str. Memorandumului nr. 21) în perioada 7-31 august 2014, marchează, pe de o parte, una din cele mai importante sărbători ale Creştinătăţii – Adormirea Maicii Domnului, din 15 august –, iar, pe de altă parte, propune publicului vizitator întîlnirea cu o latură mai puţin acceptată astăzi a artei religioase, cea taumaturgică. Despre icoană în general şi despre „vedeta” expoziţiei – icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Mănăstirea Dragomireşti –, despre Maestrul anonim şi despre scopul organizării expoziţiei ne-a oferit informaţii suplimentare iniţiatoarea evenimentului, Dr. Ana Dumitran de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. „Calităţile terapeutice ale icoanelor, vindecările miraculoase săvîrşite de-a lungul timpului de unele dintre ele sînt percepute de omul modern cel mult ca pagini desprinse din romanele de aventuri ale lumii medievale. Ele au fost însă părţi componente ale vieţii cotidiene pentru un lung şir de generaţii anterioare, iar a încerca o asemenea trăire, astăzi, poate fi un bun prilej de cunoaştere deopotrivă a trecutului ca şi a motivaţiilor care ne guvernează viaţa. Insolita ofertă muzeografică, prin care publicul este invitat să descopere nu doar frumuseţea estetică a icoanei, ci să-i perceapă, cu toate simţurile, semnificaţiile şi atribuţiile, se va materializa prin prezenţa, la vernisajul expoziţiei (din 7 august, ora 17), a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dragomireşti, una dintre icoanele făcătoare de minuni ale Transilvaniei, operă a Maestrului anonim pe care expoziţia îl comemorează.

Pictată în jurul anului 1750 pentru o biserică din apropierea Dejului, icoana a fost dusă la Dragomireşti de monahul Pimen Moldovan, reîntemeietorul mănăstirii maramureşene, în anii 1925-1927. În 1949 noul locaş de rugăciune a fost incendiat, singura supravieţuitoare fiind această icoană a Maicii Domnului, care de atunci este înconjurată cu o veneraţie specială, ca o veritabilă făcătoare de minuni. Prin acest miracol al incombustibilităţii, icoana s-a alăturat celorlalte Fecioare transilvănene care au devenit obiectul pelerinajelor, cele mai cunoscute astăzi fiind icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Nicula, pentru credincioşii români, şi statuia Fecioarei cu Pruncul de la Mănăstirea franciscană din Şumuleu-Ciuc, pentru credincioşii maghiari.

Prin prezenţa acestei icoane în expoziţie, publicul este invitat la o clipă de reculegere, de întîlnire cu sinele propriu, în spiritul în care, în veacurile anterioare, lipsiţi de orice mijloace profilactice şi aflaţi la cheremul bunului plac al celor puternici, oamenii s-au abandonat credinţei în Dumnezeu, cerînd «cele de folos vieţii şi pace sufletelor». Parte a istoriei, în oricare dintre laturile sale (politică, economică, religioasă, escatologică), această credinţă a oferit alinare şi speranţă, iar capacitatea sa de a face minuni nu a fost încă epuizată. Scopul expoziţiei este acela de a îmbina latura estetică şi artistică a icoanei cu cea spirituală, taumaturgică şi transcendentală, propunînd o cunoaştere deopotrivă din exterior şi din interior a unui obiect al credinţei aproape nelipsit din universul nostru cotidian, dar căruia, adesea, îi este uitată adevărata semnificaţie”, a conchis Dr. Ana Dumitran.

Icoana miraculoasă de la Dragomireşti îmbogăţeşte expoziţia nu numai din dorinţa de a-l cunoaşte mai bine pe pictor, dar este importantă mai ales ca experienţă a trăirii personale a credinţei şi evlaviei, una din componentele esenţiale ale icoanei bizantine. Să mai spunem că Maestrul anonim, a cărui creaţie va putea fi admirată în sălile Muzeului Etnografic al Transilvaniei, unde vor fi expuse circa 30 din lucrările sale, a activat în localităţi din jurul Clujului şi în Sălaj, cea mai timpurie atestare fiind din 1748, iar cea mai tîrzie din 1779. Nefiind identificată nicio lucrare semnată, arta acestui pictor rămas anonim nu a constituit subiectul unor lucrări ştiinţifice, fiind practic necunoscută. Opera artistului anonim este restituită acum, pentru prima oară, sub semnul tainei care, în tradiţia bizantină, a îmbinat calităţile artistice cu revelaţia divină, însuşi Dumnezeu fiind accesibil simbolic oamenilor prin icoanele zugrăvite cu smerenie şi credinţă.

Evenimentul expoziţional al cărui vernisaj va avea loc joi, 7 august a.c., la ora 17, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei este organizat în parteneriat cu Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca, cu Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, Muzeul „Astra” din Sibiu şi Biblioteca Judeţeană Mureş din Tîrgu Mureş.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro