Artişti în vremea pandemiei

Elena MOŞUC: “Trebuie mai mult ca oricând să fim uniţi, să ne iertăm, să ne iubim !”

D.Ş: Cum arată o zi din viata Elenei Moşuc în vremea pandemiei ?

Elena Moşuc: Sigur nu este o perioadă plăcută pentru nimeni şi de aceea încercăm să ne adaptăm şi să folosim acest timp aşa cum este mai bine pentru fiecare din noi . Pentru mine, în afară de faptul că acum nu călătoresc în scop profesional sau privat, nu s-au schimbat multe lucruri. nd sunt în Zürich, unde am rezidenţa, ador să stau acasă. Oricum am foarte multe lucruri de făcut când revin acasă, loc în care mă simt extraordinar de bine. Apoi casa noastră este la o margine de pădure unde se aude susurul discret al unui pârâu şi care mă relaxează foarte mult. Ce să spun şi de zilele în care pasc liniştite câte 10 văcuţe exact în faţa bucătăriei mele, salutându-ne de fiecare dată reciproc. Acum, împreună cu soţul meu minunat Christoph şi cea mai bună prietenă a mea, soacra mea Meret, suntem la munte în casa noastră de vacanţă de unde admirăm semeţii alpi înzăpeziţi. Noi ne simţim acum ca într-o vacanţă. Vă relatez acum programul meu zilnic : neapărat o oră de contact cu Dumnezeu. Am eu  rugăciunile mele care pur şi simplu mă încarcă energetic pentru toata ziuă. Este un moment acum în care toată lumea ar trebui să aibă acest contact cu Divinitatea de pretutindeni, dar mai ales cu cea din noi pe care am uitat-o ! După aceste momente în care mă conectez la energiile înalte, cobor din nou pe pământ şi mă delectez cu o cafea, două, trei (hahaha ). Neapărat apoi trebuie să studiez. Un Solist de operă este un sportiv de performanţă, deci antrenamentul trebuie să nu lipsească şi studiul de material nou. Acum studiez un rol pe care mi-l doresc din toată inima să îl interpretez cât mai repede pe scena şi anume “Elisabetta” din opera Roberto Devereux, aşa ca să închei trilogia Tudor a lui Donizetti. Maria Stuarda şi Anna Bolena le-am interpretat deja, urmează acum Elisabetta. Apoi, după studiul vocal, urmează să mă delectez cu un hobby care în ultimul timp ocupă foarte mult timp în programul meu şi anume pictura bizantină. De anul trecut am început să învăţ să pictez icoane în stil bizantin sub îndrumarea unei maestre minunate din Romania, doamna Ruxandra Lăcătuş. Am făcut deja opt icoane şi în acest moment lucrez la două minunate lucrări, una pentru sora mea Marinela, o eroină în această perioadă de pandemie, eroină pentru faptul că a lucrat o perioadă bună în mijlocul focarului în Milano, acum va reîncepe. Şi a doua icoană o voi oferi scumpului meu soţ Christoph, care este nu numai avocat, ci şi un muzician deosebit. Cântă în corul suplimentar al Operei din Zürich, dar a debutat ca dirijor în concertul nostru RESONANCE, până acum trei la număr. În perioada aceasta citesc foarte mult, multe cărţi, le citesc în paralel.. Apoi ce mai fac ? Interviuri scrise, precum  video şi audio pentru Instagram şi Facebook. Seara pregătim toţi trei cina împreună.  Neapărat înainte de culcare o oră de bicicletă. Şi aşa a trecut ziua.

D. Ş: Cât de mult afectează pandemia pregătirea şi agenda artistică ? Este o pauză pe cât de lungă, pe atât de nedorită.

Elena Moşuc: Bineinţeles că pauzele sunt foarte binevenite nouă soliştilor, mai ales celor care interpretează roluri pretenţioase ca mine. Dar, dacă sunt prea lungi, pauzele pot deveni dăunătoare. De aceea, ca şi sportivii, trebuie să ne menţinem în formă şi proaspeţi vocali  studiind . Dar eu fac acest lucru de o viaţă şi nu e important dacă sunt activă într-o perioadă sau nu. Eu îmi continui viaţa muzicală cântând mereu.

D. Ş: Unde ar fi trebuit să cânte Elena Moşuc, ce spectacole s-au anulat / suspendat ?

Elena Moşuc: Din fericie nu aveam multe apariţii planificate în această perioadă, ci doar concertul meu aniversar de 30 de ani de carieră artistică internaţională, un eveniment pe care am început să îl pregătesc şi la care lucrez deja din luna octombrie. Invitaţia am primit-o din partea doamnei muzicolog Luminiţa Arvunescu de la Radio Bucuresti, iar evenimentul ar fi fost organizat de Radio Bucureşti şi asociaţia Opera FANtastica ( asa se scrie, nu e greşeala ). Am pregătit un program extraordinar de pretenţios, în acelaşi timp foarte frumos şi care cuprinde arii de belcanto în prima parte, a doua parte fiind dedicată maestrului Verdi, în final prezentând în primă audiţie absolută o piesă compusă special pentru vocea mea şi care face parte din ciclul „L’amore è poesia” de Flavio Motalla, elveţian care compune muzică de film la Hollywood şi care este prietenul meu şi al lui Christoph. Din fericire concertul s-a reprogramat pentru data de 9 octombrie şi va avea loc în Sala Radio Bucureşti. Dirijorul pe care l-am ales este maestrul Kulcsar Szabolc, dirijorul care a dirijat producţia de Lombardi de la Opera Maghiară din Cluj, în care eu am debutat în rolul “Giselda”, producţie care mi-a adus mult succes şi mare bucurie.

D. Ş: O producţie de caree ne aducem şi acum aminte cu mare plăcere. Ca ultimă întrebare, ce planuri artistice rămân valabile în aceste condiţi şi unde ?

Elena Moşuc: În condiţiile actuale nu a mai rămas nimic valabil. Chiar îmi fac probleme pentru debutul meu în Brazilia, la Sao Paulo, în luna august… Apoi am alte reprezentaţii pentru toamnă. Concerte, spectacole, poate şi masterclass.. Să sperăm că din toamnă vom intra în normal. Trebuie să cerem mai mult ca oricând ajutorul Divinităţii pentru a trece cu bine peste acest impas în care se află omenirea. Trebuie mai mult ca oricând să fim uniţi, alături unii cu alţii, să ne iertăm, să ne iubim !! Cred că omenirea  trebuie să redescopere IUBIREA! Şi să fie sigură că Dumnezeu nu ne va lăsa niciodată să ne pierdem! Dar, foarte mult depinde de noi ! Numai bine, sănătate şi iubire!

Demostene ŞOFRON

Inaugurez cu interviul luat sopranei Elena Moşuc, căreia îi mulţumesc pe această cale pentru amablitate şi deschidere, o nouă rubrică, Artişti în vremea pandemiei. O rubrică în care, prin artişti din toate arealele artei, fac o trecere în revistă a problemelor pe care le ridică pandemia în actul creaţiei.

În fiecare zi veţi avea parte de un invitat, surprizele sunt multe şi însemnate. Ţin să le mulţumesc pentru prietenia arătată, deschidere şi implicare în proiect-

.

Articole din aceeasi categorie