Academice 17 mai : Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale

Hipertensiunea arterială pe o pantă ascendentă în România

Liga Mondială de Hipertensiune (WHD) a decretat, în 2005, ziua de 17 mai ca Zi Mondială de Luptă Împotriva Hipertensiunii Arteriale, demers menit ca oamenii să conştientizeze asupra pericolului pe care-l reprezintă hipertensiunea arterială, respectiv asupra stării lor de sănătate, în general vorbind.

Conferinţa organizată ca de obicei impecabil de colegii de la Sănătatea Group, a fost prilejul întîlnirii cu prof. dr. Dana Pop (şef secţie cardiologie, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj – Napoca), prof. dr. Dumitru Zdrenghea (medica primar cardiologie; Spitalul Clinic de Recuperare Cluj – Napoca) şi şef lucrări dr. Cornelia Bala (medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice; Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj – Napoca).

Discuţiile purtate au generat numeroase întrebări şi răspunsuri, pornind de la o realitate tristă, panta ascendentă pe care se află hipertensiunea în România.

Potrivit celui mai recent Studiu Epidemiologic asupra Prevalenţei HTA şi a Riscului Cardiovascular în România (SEPHAR 3), 49% dintre românii cu vîrste între 18 şi 80 de ani, sînt hipertensivi, în creştere faţă de SEPHAR 2 (2012), cînd se înregistra un procent de 40%.

În Cluj – Napoca, prevalenţa HTA este sub media naţională, 42.2%, scăzută faţă de alte oraşe ale ţării, Timişoara cu 55.6%, Bucureşti cu 50.6%, Iaşi cu 47.4%.

Pe regiuni situaţia este următoarea : Nord – Vest – o prevalenţă de 50.7%, Vest cu 58.3%, Sud _ vest cu 53.2%, Bucureşti – Ilfov cu 51.9%.

Hipertensiunea arterială este boala cronică dar şi factorul de risc primordial pentru cardiopatiile ischemice, bolile vasculare periferice, insuficienţa cardiacă, anevrismul aortic, ateroscleroză, embolie pulmonară, insuficenţă renală, retinopatie hipertensivă, nefropatie, demenţă chiar. Raportat la impactul pe care îl are din punctul de vedere al afecţiunilor cardiovasculare, hipertensiunea arterială este asociată cu 62% din totalul deceselor înregistrate în România, care numai în 2014 s-au ridicat la 254. 791 !

Factorii care determină apariţia hipertensiunii arteriale sînt legaţi de alimentaţia nesănătoasă, consumul de sare, lipsa activităţii fizice şi sedentarismul, obezitatea, consumul excesiv de alcool,fumatul, lipsa alimentelor bogate în potasiu, magneziu, calciu, proteine.

Hipertensiunea arterială nu poate fi ţinută sub control numai prin schimbarea stilului de viaţă. De aici şi modul de abordare generală a problematicii hipertensiunii arteriale, îndreptată spre prevenţie, control şi educaţie. Cu un plus adus de studiul SEPHAR 3, un element de noutate prin monitorizarea anuală a celor bolnavi de hipertensiune arterială. Cu o subliniere aparte, SEPHAR 3 a investigat şi rezultatele testelor de laborator (lipide, glicemie, funcţii renale, ecografie cardiacă, elasticitatea vaselor). Nu în ultimul rînd, în cadrul studiului SEPHAR 3 au mai fost analizate prevalenţa sindromului de apnee în somn, starea de depresie a populaţiei adulte şi complianţa la tratament.

Românii traversează încă perioada descoperirii mall – urilor şi a alimentaţiei bogate/hipercalorice şi iraţionale. Va trebui să treacă un anumit timp pînă se vor conştientiza noţiuni de genul dietă sănătoasă, activitate fizică, un stil de viaţă din care să lipsească vicii precum fumatul şi alcoolul, … Educaţia trebuie să se facă încă din anii copilăriei, ai şcolii. Cam greu de realizat atîta timp cît copiii sînt crescuţi de buni sau de un singur părinte, iar şcoala …, prefer să mă opresc din motive obiective şi binecunoscute. Şcoala este departe de a contribui la formarea unui om sănătos, armonios, bine crescut.

Demostene ŞOFRON