10 ANI DE APARIŢIE A REVISTEI TURd’ART

Revista turdeană de cultură Tur d’Art a fost tipărită pentru prima oară în anii 2007-2008. Prin urmare a trecut un deceniu de la editarea întâiului număr al publicaţiei Primăriei Municipiului Turda, perioadă în care viaţa cultural – artistică s-a diversificat şi amplificat. Publicaţia s-a ivit când, după Revoluţie, apăreau la Turda câteva ziare săptămânale, însă după 67 de de ani, respectiv 63 de ani, de când revistele Pagini literare /1934-1943/ şi Ogorul şcolii /1934-1943/ şi-au încetat apariţia. Revista şi-a propus şi a izbutit să fie oglindă a creatorilor turdeni, însă, concomitent, şi fereastră prin care valorile locale să privească respectuos valori din alte localităţi, de această dată îndeosebi din Cluj-Napoca. Există aşadar texte scrise de turdeni şi despre creatori originari din Turda, cât şi texte semnate de invitaţi din alte localităţi. Revista a fost condusă cu inteligenţă profesională, reflectată în iscusinţa alegerii temelor şi colaboratorilor, de scriitoarea Gabriela Leoveanu, membră a Uniunii Scriitorilor din România, iar din colectivul redacţional au făcut parte Octavian Gruian, Dana Deac şi Adrian Ţion, membru al Uniunii Scriitorilor. Revista turdeană de cultură Tur d’Art a fost tipărită pentru prima oară în anii 2007-2008. Prin urmare a trecut un deceniu de la editarea întâiului număr al publicaţiei Primăriei Municipiului Turda, perioadă în care viaţa cultural – artistică s-a diversificat şi amplificat. Publicaţia s-a ivit când, după Revoluţie, apăreau la Turda câteva ziare săptămânale, însă după 67 de de ani, respectiv 63 de ani, de când revistele Pagini literare /1934-1943/ şi Ogorul şcolii /1934-1943/ şi-au încetat apariţia. Revista şi-a propus şi a izbutit să fie oglindă a creatorilor turdeni, însă, concomitent, şi fereastră prin care valorile locale să privească respectuos valori din alte localităţi, de această dată îndeosebi din Cluj-Napoca. Există aşadar texte scrise de turdeni şi despre creatori originari din Turda, cât şi texte semnate de invitaţi din alte localităţi. Revista a fost condusă cu inteligenţă profesională, reflectată în iscusinţa alegerii temelor şi colaboratorilor, de scriitoarea Gabriela Leoveanu, membră a Uniunii Scriitorilor din România, iar din colectivul redacţional au făcut parte Octavian Gruian, Dana Deac şi Adrian Ţion, membru al Uniunii Scriitorilor.
Tematica textelor publicate este diversă: versuri şi proză, istorie şi critică literară, subiecte culturale, portrete ale unor personalităţi turdene, arhitectură, jurnal de călătorie, istorie, interviuri, epigrame. Scriitoarea Irina Petraş – preşedinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor – se alătură redacţiei cu îndemnul de a nu se renunţa la curajul de a alege şi de a cântări. Dintre turdenii care au scris în revistă menţionez câteva nume: dr. Călin Felezeu, dr. Olga Morar, dr. Agneta Cismaşu, cercetătorul Valentin Vişinescu, prof. Niculina Halgaş, M.I. Casimcea şi alţii, iar între autorii din alte localităţi menţionez pe următorii: Aurel Rău, Constantin Cubleşan, Horia Bădescu, Ion Cristofor, dr. Ovidiu Mureşan, dr. Ileana Ghemeş, Mircea Opriţă, Andrei Fischof, Dumitru Cerna, Ioan Pavel Azap, Mariana Bojan ş.a. Aceştia au scris pe diverse teme, îndeosebi despre unele personalităţi turdene, ca de exemplu:Teodor Murăşanu, Pavel Dan , Hajdu Etien, Camil Mureşanu, Aurel Dragoş Munteanu şi alţii. Chiar dacă locuiesc la Cluj, scriitorii Adrian Ţion şi Mariana Bojan sunt născuţi la Turda, respectiv la Câmpia Turzii.
Municipiul Turda este deja un important centru cultural şi turistic al României. Aici locuiesc şi creează câţiva membri ai Uniunii Scriitorilor şi ai Uniunii Artiştilor Plastici din România, alţi creatori importanţi s-au impus în viaţa culural- artistică turdeană, zonală, naţională. Bunăoară, la Turda există o şcoală puternică de pictură şi sculptură. Amintesc încă un club de dans sportiv de importanţă naţională, două coruri şi două ansambluri de cântece şi dansuri – unul cu elevi, celălalt cu adulţi -, subliniez de asemenea activitatea Teatrului Municipal „Aureliu Manea”, singura instituţie artistică profesionistă din Turda, activitatea importantă a celor 3 instituţii culturale şi artistice de la nivel municipal /Casa Municipală de Cultură, Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală „Teodor Murăşanu”/, fără să omit cenaclurile literare, societăţile culturale, între care se evidenţiază Rei Culturae Fautores. În acest context semnalez existenţa unui bun teatru independent. La zece ani de la editarea revistei Tur d’Art, a cărei existenţă a durat patru anotimpuri, îmi exprim mulţumirea că această publicaţie a existat şi constituie un moment important din viaţa revuistică turdeană. Realitatea prezentă confirmă aşadar intensificarea firească a vieţii cultural – artistice şi spirituale în Turda, motiv să propun cu deferenţă Consiliului Local Turda şi domnului primar, ing. Cristian Matei, înfiinţarea unei publicaţii cu alt titlu, a cărei menire să fie reflectarea consecventă prin texte şi imagini a zonei creative şi de destindere din municipiul Turda.
Mircea Ioan CASIMCEA