Valoarea tranzacţiilor imobiliare din 2017 depăşeşte de două ori bugetul local al municipiului

• Ponderea cea mai semnificativă o reprezintă apartamentele •
Municipalitatea clujeană a dat publicităţii cea de-a V-a editie a „Ghidului tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca”, document care conţine cifrele aferente anului 2017. Ghidul este realizat pe baza informaţiilor colectate de primărie din contractele imobiliare de vânzare-cumpărare, exclusiv în municipiul Cluj-Napoca. Potrivit coordonatorului studiului, Adrian Vascu, directorului firmei de consultanţă care a realizat ghidul, valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca a înregistrat un trend crescător, anul trecut ridicându-se la aproape 600 de milioane de euro, cu 30% mai mare decât în 2016, respectiv 594 de milioane de euro în 2017, faţă de 284 de milioane, cifra înregistrată în 2016 –, cifra depăşind de două ori bugetul municipiului. „ Ghidul imobiliar pentru Cluj-Napoca este un proiect unicat, lansat în urmă cu cinci ani. Valoarea totală a tranzacţiilor imobiliare în anul 2017 din municipiu a fost de 594 de milioane de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, ceea ce înseamnă dublul bugetului local”, a subliniat Vascu, în cadrul unei conferinţe de presă.
Acesta a arătat că ponderea cea mai semnificativă din totalul sumei au reprezentat-o apartamentele, respectiv 63% din total, adică 5.641 din totalul de 8.772 de tranzacţii. Potrivit lui Vascu, cei mai mulţi cumpărători (69%) provin din judeţul Cluj, în timp ce 29% sunt din alte judeţe. Dintre cei din urmă, cei mai mulţi cumpărători provin din judeţele Bistriţa Năsăud, Maramureş, Alba şi Sălaj, în timp ce doar 2% dintre cumpărători provin din străinătate.
Documentul relevă faptul că cele mai multe şi mai valoroase tranzacţii au fost înregistrate în cartierul Mănăştur – 1.431 de tranzacţii, în valoare de 88 de milioane de euro -, pe Calea Mănăştur fiind tranzacţionate cele mai multe locuinţe (327), valoarea totală a tranzacţiilor ajungând la 24 de milioane de euro. Cartierul cu cele mai puţine şi puţin valoroase tranzacţii a fost Becaş, cu 28 de tranzacţii, la o valoare totală de 2,91 de miloane de euro.
Potrivit studiului dat publicităţii luni, în municipiu, preţul mediu pe metru patrat al apartamentelor tranzacţionate în 2017 a fost de 1.211 euro/mp, faţă de 1.000 de euro/mp, în 2016 şi 873 de euro/mp în 2015, Cluj-Napoca situându-se, ca preţuri medii pe metru pătrat, pe a doua poziţie din ţară după sectorul 1 din Bucureşti. Potrivit documentului, cel mai „scump” cartier al oraşului a fost în 2017, cartierul Gherorgheni ( preţul mediu fiind de 1.367 euro/mp), urmat de Zorilor (1.316 euro/mp). La polul opus, s-a aflat cartierul Bulgariei, cu un preţ mediu de 863/mp.
Totodată, studiul relevă faptul că cele mai vândute apartamente au fost cele cu suprafaţa cuprinsă între 35 şi 55 de metri patraţi, în timp ce apartamentele construite după anul 2000 au reprezentat 58% din valoarea tranzacţiilor. Cele mai tranzacţionate terenuri au fost cele cu suprafaţa cuprinsă între 500 şi 1.000 metri patraţi, în timp ce cele mai valoroase tranzacţii de terenuri au fost cele cu suprafaţa de peste 1.000 metri patraţi. Cea mai scumpă casă, situată pe strada Moţilor, s-a vândut cu 600.000 de euro, în timp ce cel mai scump teren, cu o valoare de 1,1 milioane de euro, a fost cumpărat în cartierul Borhanci. Cea mai valoroasă tranzacţie a fost realizată de o persoană juridică şi a inclus o clădire de tip comercial, în valoare de 8,4 milioane de euro, se mai arată în document.
Cele mai multe tranzacţii s-au realizat în luna decembrie (966, în valoare de 79,1 milioane de euro), iar cele mai puţine – în ianuarie (344, în valoare de 26,1 milioane de euro).
Totodată, documentul relevă faptul că doar circa 30% dintre tranzacţii s-au făcut cu finanţare bancară, 69% dintre tranzacţii realizându-se din surse proprii, în scădere de la 83% în anul precedent, a arătat Vascu. „Clujul are o cerere foarte mare de locuinţe şi constrângeri geografice pentru că nu există o zonă foarte întinsă de dezvoltare rezidenţială. Anul trecut au fost vândute 5.800 de locuinţe. La început se cumpărau în majoritate din surse proprii, în ultimii trei ani ponderea creditelor bancare din totalul tranzacţiilor a urcat de la 15 la 31%”, a precizat coordonatorul studiului, Adrian Vascu. Potrivit documentului, Cluj-Napoca este o piaţă interesantă, caracterul său fiind influenţat de faptul că este un mare centru universitar, cu un sector IT în plină dezvoltare şi multe evenimente culturale şi sportive, ceea ce face ca oraşul să fie atractiv şi din punct de vedere social şi al locurilor de muncă şi oportunităţilor de studiu sau de carieră.
Adriana STUPAR