Scăderea numărului de insolvenţe nu diminuează pericolul social

Conform unei analize relizată de compania Coface pe baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comertului, reducerea “record” a numărului de insolvenţe din primul trimestru al acestui an nu are ca efect imediat şi diminuarea şocului social, deoarece tot mai multe companii mari au intrat în această procedură, astfel că numărul locurilor de muncă care ar putea fi pierdute este foarte mare.

Din analiza Coface rezultă că, în primul trimestru al anului în curs, au fost deschise 2.740 de insolvenţe noi, cifră în scădere cu aproximativ 58% faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului anterior, cînd au fost deschide 6.512 de insolvenţe.

Scăderea numărului de insolvenţe se datorează diminuării numărului de firme insolvente cu cifre de afaceri reduse. Dar situaţia nu este mai bună ca în anul anterior, deoarece au fost deschide insolvenţe pentru 170 de companii cu cifra de afaceri peste 1 milion de euro, în crestere cu aproximativ 13% faţă de situaţia din aceeaşi periodă a anului trecut. Din acest motiv, riscul de şoc social – numărul locurilor de muncă care ar putea fi pierdute – este mai mare cu 24%. De asemenea, raportată la 1.000 de firme active, incidenţa insolvenţelor este de patru ori mai mare decît media înregistrată pe plan regional, România situîndu-se, din păcate, pe prima poziţie din acest punct de vedere.

Din punctul de vedere al distribuţiei sectoriale, fabricarea produselor textile, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor, construcţiile, sectorul HORECA şi industria alimentară sînt între primele cinci sectoare cu cel mai ridicat nivel al insolvenţelor raportat la 1.000 de firme active. Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă a suferit modificări importante faţă de situaţia existentă în 2014. Astfel, deşi numărul insolvenţelor nou deschise a scăzut în toate regiunile, zona de Sud şi Sud Vest se remarcă printr-o scadere majoră, de 70%.

Creditele şi recuperarea lentă a creanţelor – cauze importante ale intrării în insolvenţă

Analiza mai relevă că una dintre principalele cauze care au accelerat riscul intrării in insolvenţă a fost dezechilibrarea graduală a structurii bilanţului. Astfel, companiile care au intrat în insolvenţă au atras resurse financiare suplimentare (gradul de îndatorare ajungînd la aproape 95% în 2013), care au fost orientate cu precădere către investiţii pe termen lung. Însă, aceste investiţii nu au generat venituri suplimentare sau o creştere a productivităţii ci, dimpotrivă, o scădere a veniturilor medii.

Pe de altă parte, companiile intrate în insolvenţă în primul trimestru din 2015 au înregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creanţelor, aceasta crescînd de la 82 de zile (în 2008) pînă la 155 de zile (în 2013). Acest lucru a determinat plata din ce în ce mai lentă a facturilor către furnizori, durata medie de plată aproape triplîndu-se, de la 85 de zile (în 2008) la 239 de zile (în 2013). Astfel, nivelul creanţelor raportate de companiile private aproape că s-a dublat în ultimii opt ani, de la 167 miliarde lei (în 2007) la peste 310 miliarde lei (în 2014). In aceste condiţii, pe plan naţional, nivelul cumulat al creanţelor înregistrate în 2014 depăşeşte de aproape trei ori soldul creditelor bancare acordate companiilor non-financiare.

Analiştii Coface mai apreciază că restricţiile de finanţare din perioada 2009-2012 au determinat companiile mari să joace rolul de “bănci comerciale” pentru clienţii lor, în special IMM-uri, prin acceptarea de termene de încasare extinse. Astfel pe măsură ce intră în insolvenţă tot mai multe firme mari, efectul de contagiune şi propagare a unor şocuri negative este foarte rapid în prezent.