La începutul acestui an, doar bucureștenii aveau salarii mai mari decât clujenii

Salariul mediu net lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale a fost, anul trecut, de 2.986 lei, în creştere cu 13% (cu 344 lei) comparativ cu 2018, județul Cluj situându-se pe a doua poziție în țară, după București, din punctul de vedere al veniturilor salariale obținute.

Cele mai mari salarii medii nete lunare au fost consemnate în Bucureşti (4.068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv în judeţele Cluj (3.449 lei, cu 15,5% peste medie) şi Timiş (3.310 lei, cu 10,9% peste medie).

Datele Institutului Național de Statistică relevă că cele mai scăzute salarii medii au fost înregistrate în judeţele Harghita (2.349 lei, cu 21,3% sub medie), Teleorman (2.360 lei, cu 21% sub medie), Covasna (2.379 lei, cu 20,3% sub medie), Bihor (2.385 lei, cu 20,1% sub medie), respectiv Vrancea (2.389 lei, cu 20% sub medie).

IT-știi au câștigat mult peste media națională în IT

Cele mai mari salarii medii, superioare mediei naţionale, au fost obținute în informaţii şi comunicaţii (mai mult cu 89%), intermedieri financiare şi asigurări (cu 66,8%), administraţie publică (cu 65,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (cu 46,8%), industria extractivă (cu 43,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (cu 31,9%), sănătate şi asistenţă socială (cu 24,5%) și învăţământ (cu 13,7%).
Salariile medii la cea mai mare distanţă de media pe economie au fost înregistrate în hoteluri şi restaurante (mai puțin cu 42,2%), alte activităţi de servicii (cu 36,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (cu 23,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (cu 23,3%), comerţ (cu 20%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (cu 18,6%), tranzacţii imobiliare (cu 16,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (cu 13,4%), industria prelucrătoare (cu 13%), transport şi depozitare (cu 8,2%) şi construcţii (cu 6%).

Majoritatea angajaților lucrează în servicii
Majoritatea angajaților lucrau în sectorul terţiar (62,8%) – servicii comerciale (42,9%) şi servicii sociale (19,9%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,7% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.

Numărul mediu al salariaţilor a fost 5,164 milioane de persoane, în creştere faţă de 2018 cu 96.400 persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,704 milioane de persoane, respectiv 52,4% din total). Faţă de 2018, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 33.300 persoane, iar cel al femeilor salariate a crescut cu 63.100 persoane. Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cupreponderent de bărbaţi, ei reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaţilor.
Activităţile cu un grad pronunţat de „feminizare” sunt sănătatea şi asistenţa socială (79,9% din totalul salariaţilor), învăţământul (72,7%), intermedierile financiare şi asigurările (69,9%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,3%).