Românii nu au bani pentru investiţii, educaţie şi distracţii

Românii continuă cheltuie cei mai mulţi bani pentru alimente, întreţinerea locuinţei, taxe şi impozite, şi cei mai puţini pentru educaţie (0,5% din totalul cheltuielilor), dar şi pentru recreere şi cultură (2,9%).

Veniturile totale ale populaţiei, medii lunare pe o gospodărie au fost în primul trimestru al anului curent de 4.542 de lei, iar cheltuielile totale au fost, în medie, de 3.834 de lei lunar pe o gospodărie, reprezentând 84,4% din nivelul veniturilor totale. Veniturile lunare pe persaoană au fost de 1.752 de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 1.479 lei pe persoană, ridicându-se la 84,4% din nivelul veniturilor.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,8% din veniturile totale ale gospodăriilor). Veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.186 de lei lunar pe gospodărie (1.615 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 356 lei lunar pe gospodărie (137 lei pe persoană). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit şi veniturile din prestaţii sociale (18,7%), cele din agricultură (1,4%), din activităţi neagricole independente (2,2%), din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,0%) precum şi veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,6%).

 Majoritatea banilor merg pe mâncare, taxe şi impozite

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Pe primul loc în structura cheltuielilor totale de consum se află cele cu produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice (33,2%), urmate de cele cu locuinţa, apa, electricitatea, gaze şi alţi combustibili (18,6%), băuturi alcoolice şi tutun (8,1%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (6,8%), sănătate (5,25%). Astfel, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,2% din consumul gospodăriilor.
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere infimă în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei, de doar 0,4%. Românii cheltuiesc cel mai puţin pentru educaţie (0,5% din totalul cheltuielilor), dar şi cele pentru recreere şi cultură (2,9%).

La coada Europei

Gospodăriile din Uniunea Europeană alocă, în medie, 9% din cheltuielile consum pentru recreaţie şi cultură, pe primele locuri fiind gospodăriile din Danemarca şi Suedia, ambele cu 11,5%, în timp ce la coada clasamentului sunt cele din România, care au alocat în acest sens 5,8%.

În medie, în ţările UE cea mai mare parte (aproape un sfert) din cheltuieli au fost pentru sectorul „locuinţă, apă, electricitate şi gaze” (fără achiziţionarea locuinţelor), „transportul” a reprezentat 13%, „alimentele şi băuturile non-alcoolice” – 12 %, iar „restaurantele şi hotelurile” şi „recreaţia şi cultura” au fiecare aproximativ 9%. Un procent de 4% – 6% este rezervat pentru „mobilă şi electrocasnice”, „îmbrăcăminte şi încălţăminte”, „băuturi alcoolice şi tutun” şi „sănătate”.