România se opune planului ungaro-rus de a dinamita Europa din interior

România încearcă să contracareze demersul FUEN – Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene, făcut la nivelul Uniunii Europene, prin care se încearcă adoptarea controversatului document ”Iniţiativa Cetăţenească Europeană, „Minority Safepack”, proiect iniţiat de membri ai UDMR şi FUEN şi despre care se spune că, odată adoptat, ar favoriza mişcările autonomiste. În acest sens, ţara noastră a deschis în 28 iunie, la Tribunalul Uniunii Europene, o acţiune prin care solicită anularea deciziei Comisiei Europene din 29 martie 2017 prin care s-a acceptat înregistrarea documentului „Minority Safepack”.

Scopul documentului, ce are ca motto ‘Nu eşti singur. Un milion de semnături pentru diversitatea Europei’, este să ridice nivelul de protecţie al minorităţilor naţionale din competenţa exclusivă a statelor membre la cel al UE. Minority Safepack propune un set de măsuri şi acte normative care să contribuie la protejarea şi afirmarea intereselor minorităţilor naţionale şi etnice autohtone europene în următoarele domenii: limbi regionale şi minoritare, cultură şi învăţământ, politica regională, reprezentare publică, egalitate, audiovizual şi alte instrumente media, sprijin regional (de stat)’. Acest mecanism ar permite cetățenilor de pe teritoriul Uniunii Europene să se organizeze într-un comitet cetățenesc de cel puțin 7 membri din 7 state comunitare diferite, prin care să propună modificări la legislația sau reglementările europene în vigoare, în baza tratatelor fundamentale ale Uniunii, având în permanență în vedere promovarea principiilor pe care este construit proiectul comunitar.

Demers pornit la Moscova
Decizia elaborării acestui proiect a fost adoptată la congresul FUEN de la Moscova din 2012. Proiectul a fost depus, spre validare, la Comisia Europeană în vara anului 2013, însă forul european a respins propunerea sub argumentul că o parte dintre propunerile documentului nu sunt de competenţa sa. În acest context, iniţiatorii proiectului au atacat decizia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din Luxemburg, demersul fiind susţinut de Ungaria. România şi Slovacia au cerut însă respingerea iniţiativei, arătând că UE nu are competenţe atribuite în acest domeniu în baza tratatelor fundamentale. Decizia procedurală a statului român de a interveni în această cauză a vizat prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Cu toate argumentele României, instanţa de la Luxemburg a dat câştig de cauză iniţiatorilor Minority Safepack, în motivare fiind argumentat faptul că reprezentanţii Comisiei Europene nu au motivat suficient de explicit argumentele respingerii iniţiativei. În mod surprinzător, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans a decis că nu e nevoie să fie făcut recurs la decizia instanţei europene de judecată, acceptând, în luna martie a.c, înregistrarea parţială a documentului Minority Safepack(MSP).
În continuare, pentru a putea fi aplicată, Iniţiativa Minority Safepack trebuie să fie susţinută de cel puţin un million de semnături din cel puţin şapte state ale UE. După această etapă, care ar urma să se finalizeze în cel mult 12 luni, documentul va fi din nou analizat de Comisia Europeană pentru a vedea dacă prevederile acestuia sunt sau nu compatibile cu principiile UE. În final, Comisia Europeană va trebui să realizeze un proiect normativ, care să fie dezbătut de Parlamentul European.

După decizia prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, de a accepta înregistrarea parţială a documentului Minority Safepack(MSP), România a luat poziţie din nou vizavi de acest demers şi a deschis la Tribunalul Uniunii Europene un proces prin care solicită anularea deciziei Comisiei din 29 martie 2017. În susţinerea acţiunii, România arată că decizia Comisiei Europene în cazul documentului propus de FUEN încalcă dispozițiile tratatelor Uniunii Europene referitoare la competențele Uniunii. ”Propunerea de inițiativă cetățenească este focalizată exclusiv pe îmbunătățirea protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și lingvistice, neavând legătură directă cu diversitatea culturală în sensul dispozițiilor articolului 3 din Tratatul Uniunii Europene și ale articolului 167 din Tratatul de Funcţionare al UE”, argumentează ţara noastră. Un alt motiv invocat se referă la faptul că s-a încălcat obligația de motivare prevăzută de articolul 296 al doilea paragraf TFUE. ”Comisia se limitează să enumere propunerile de acte pentru care vor fi adunate declarații de susținere ale cetățenilor și nu prezintă niciun argument juridic care să fundamenteze concluzia că acestea se încadrează în sfera competențelor sale”, se arată în acţiunea înaintată de România. Iniţiativa Cetăţenească Europeană, „Minority Safepack” a atras în aceşti ani multe controverse în state UE, în special în România şi Slovacia, arătându-se că scopul acestui demers este de a convinge Uniunea Europeană să dea curs solicitărilor autonomiste.
Mai exact, adoptarea documentului ar determina legiferarea unor aşa-zise norme suplimentare de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale, în domeniul lingvistic, educaţional, mass-media, dar mai ales în ceea ce priveşte politicile regionale, care pe termen lung pot genera situaţii precum: statuarea de facto a limbilor minoritare drept limbi oficiale. Unii experţi au arătat că prin aceste măsuri s-ar putea deschide o cutie a Pandorei, lezând interese constituţionale fundamentale ale unor state precum Spania sau Italia, Franţa, Grecia şi România.
Federaţia Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN) este o organizaţie umbrelă a minorităţilor europene. Această organizaţie a avut la Cluj-Napoca, în perioada 17-21 mai, congresul anual, eveniment la care au luat parte peste 200 de delegaţi din ţări UE dar şi altele precum Ucraina, Rusia şi Kazahstan. Prezenţa mai multor persoane din Rusia şi din ţări al spaţiului ex-sovietic la acţiunile FUEN nu constituie nicio surpriză mai ales că este cunoscut faptul că Moscova este prezentă cam peste tot unde sunt acţiuni ale minorităţilor. Totodată, demersul FUEN privind Iniţiativa Civică Europeană(ICE) este sprijinit din plin şi de Ungaria, care de altfel s-a constituit parte atât în procesul din 2013 generat de Iniţiativa Civică Europeană cât şi în cel înregistrat în acest an.

Cosmin PURIŞ