Regina zborului românesc, Smaranda Brăescu omagiată la 70 de ani de la trecerea la „escadrila din ceruri”

Prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România, Smaranda Brăescu a fost omagiată, la sfârşitul săptămânii, în cadrul unui ceremonial organizat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Manifestarea a avut loc în contextul împlinirii a 70 de ani de la trecerea aviatoarei în eternitate, fiind organizată de Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj. La acţiune au luat parte reprezentanţi ai Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, ai Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, Regimentului 317 ISR „Vlădeasa” şi ai autorităţilor publice locale. Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănţeşti din judeţul Galaţi . La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri. La 2 octombrie cîştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică- clasa Crucea de Aur. Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătînd distanţa de 1100 km, între Roma şi Tripoli. În acelaşi an 1932, la 19 mai, la Sacramento în SUA, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Acest record a fost depăşit cu doar cîţiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său la Sacramento a fost omologat de aeroclubul din Washington . Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7233 de metri.

Pentru cel de al doilea record, românca a primit Distincţia supremă pentru aviaţie- Bereta de Aur. Smaranda Brăescu a fost, de asemenea, una din puţinii instructori de paraşutişti militari, activînd ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.

Începînd cu 1946, viaţa reginei zborului românesc se complică foarte tare. şi asta deoarece Smaranda Brăescu semnează alături de alte 11 personalităţi (între care generalul Aldea şi prof. univ. dr. Grigore T. Popa), un memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat delegatului american, care, la rîndul său, l-a predat celui sovietic.

În urma acestui demers, peste o sută de personalităţi sînt anchetate şi condamnate, în cadrul unui proces sumar, de numai o săptămînă. Smaranda Brăescu reuşeşte însă să se ascundă, scăpînd de executarea pedepsei de doi ani de închisoare primită pentru gestul său de a condamna falsificarea alegerilor. Cercetările făcute după 1990 arată că Smaranda Brăescu s-a călugărit sub numele de Maria Popescu, fiind adăpostită şi îngrijită cu mare discreţie de măicuţele greco-catolice de la Jucu. La 2 februarie 1948 pierde lupa cu o boală nemiloaasă, fiind înmormîntată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul central din Cluj-Napoca . Cum nu a avut cine să-i plătească concesiunea pentru locul de veci, în 1977 administaţia Cimitirului central atribuie parcela unei alte persoane, Szas Gerone. În acest context, dispare orice urmă care să indice locul în care îşi doarme somul de veci „Regina aerului”. În ultimii ani, Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj a făcut demersuri pentru a ridica un monument în memoria campioanei europene şi mondiale la paraşutism. În acest sens s-a propus ca în zona de la intrarea în Cimitirul central să fie ridicat un soclu dreptunghic, cu un basorelief, de 1,80 metri înălţime, alături de care să fie o pală în poziţie verticală, pe care apare tricolorul. Din păcate, proiectul nu a putut fi realizat din cauza refuzului Comisiei Zonală a Monumentelor Istorice(CZMI). Demersul de ridicare a monumentului s-a făcut pe vremea când în fruntea acestei comisii s-a aflat arhitectul Szabalcs Guttman. Acesta le-ar fi transmis iniţiatorilor proiectului că „în Cimitirul central nu sînt wc-uri iar dumneavoastră vreţi să faceţi monument”. Ca prim pas spre normalitate şi reparaţie morală, în noiembrie 2016, autorităţile locale clujene i-au acordat Smarandei Brăescu titlul de cetăţean de onoare, post-mortem.

C. PURIŞ