Rectorul USAMV, prof. univ. dr. Cornel Cătoi: „Îmi doresc ca absolvenţii USAMV să aibă curajul să candideze pentru orice post scos la concurs sau să înceapă o afacere proprie”

Campusul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) lasă impresia unui templu al vieţii. Copaci seculari, flori, alei şi clădiri îngrijite, cele recent construite cu o arhitectură remarcabilă. Ştiinţele vieţii se învaţă aici urmând trendurile dezvoltării durabile şi performanţei.

„Ne aflăm, într-adevăr, pe o insulă verde a Clujului. Din fericire, cea mai mare parte a campusului USAMV este o zonă protejată. În plus, în asociere cu Primăria, ne mândrim cu încă un parc atrăgător: USAMV a pus la dispoziţa clujenilor o zonă verde, cu pădure, care este administrată de municipalitate. Acolo avem o creştere spontană, dar păstrăm zona ca atare, pentru biodiversitate”, spune rectorul USAMV, prof. univ. dr. Cornel Cătoi.

„Toate proiectele USAMV au un punct comun: formarea studenţilor din punct de vedere profesional, civic şi cultural. Colaborăm cu celelalte universităţi clujene, este o tradiţie. Ne interesează formarea continuă a absolvenţilor noştri. O altă componentă a activităţii USAMV este cercetarea şi transferul tehnologic către mediul economic. Ne străduim să asigurăm finanţarea pentru Staţiunile Hoia şi Gheorgheni – Staţiunea de cercetări horticole -, Jucu şi Cojocna, unde se derulează practica studenţilor şi unde sunt bazele demonstrative pentru mediul economic”.

Instituţia de învăţământ superior agricol va derula un proiect în perimetrul Hoia, unde deţine aproximativ 90 de hectare de teren. Potrivit Planului Urbanistic General, o suprafaţă având în jur de de 30 de hectare de teren este destinată agrementului. Infrastructura preconizată de USAMV va fi prioritar educaţională. Accesul spre parc se va face cu bicicleta sau pe jos. În opinia rectorului USAMV, prejudecata că „omul stăpâneşte natura” a fost depăşită. Omul zilelor noastre conştientizează că trebuie să protejeze mediul, că intervenţia sa discreţionară poate să afecteze pe termen lung dezvoltarea vieţii pe pământ.

Proiectul Hoia este deja bine schiţat. Studenţii USAMV vor face practică în ariile în care vor fi amenajate micro ferme de animale domestice – cu rase pe cale de dispariţie, cu păsări, animale de blană, dar şi cu legendarul zimbru. Vor fi amenajări peisagistice, iar clujenii se vor putea delecta cu frumuseţea lor.

Rectorul Cornel Cătoi a amintit, în context, că instituţia clujeană de învăţământ superior agricol atrage clujenii şi prin micro producţia sa de lactate şi ouă proaspete de la ferma din Cojocna. La intrarea în Campusul USAMV se află un mic magazin în care se pot cumpăra produsele amintite. Este, astfel, promovat consumul de alimente sănătoase. Punctul de desfacere are clienţi statornici şi, în fiecare zi, este aşteptată sosirea maşinii care aduce produse proaspete de la Cojocna, unde USAMV are 200 de vaci, iar în asociere, la Jucu, alte 400.

„Universitatea este bine ancorată în ştiinţele vieţii: avem toate componentele – de la producţia agricolă din câmp, horticultura cu fructe şi legume, la medicina veterinară care asigură sănătatea animalelor şi controlul alimentelor, nemaivorbind de faptul că în Facultatea de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor accentul este pus pe produsele probiotice. Nu ezit să amintesc că pe partea de gastronomie avem rezultate notabile, cu alimente gustoase şi sănătoase”, a arătat rectorul USAMV.

Potrivit acestuia, USAMV a elaborat un plan de dezvoltare pe termen lung, preconizând o extindere a fabricii de produse lactate şi micro abatoare pentru ceea ce se produce în staţiunile universităţii. Se doreşte amplificarea circuitului intern care asigură o hrană sănătoasă pentru masa studenţilor, dar şi pentru populaţia care locuieşte în preajma Campusului. Calitatea hranei înseamnă şi calitate nutritivă şi securitate alimentară, adică produse care să nu dăuneze prin conţinutul lor.

USAMV a preluat Staţiunea de Cercetări Pomicole, atât de râvnită în ultimii 25 de ani de dezvoltatorii de imobiliare. Au fost plătite datoriile istorice ale staţiunii, care urcaseră la circa un milion de euro. Livezile sunt îmbătrânite, bolnave, şi au nevoie de intervenţii. A fost defrişată pădurea care a crescut spontan. Sunt necesare lucrări de reabilitare a reţelelor de apă, electricitate şi gaz. Primul lucru care trebuia făcut a fost refacerea împrejmuirilor perimetrului Staţiunii, cu supraveghere, pentru că erau veşnice acte de vandalism.

„Preconizăm ca şi la Staţiunea de Cercetări Pomicole să fie un spaţiu de vizitare, cu amenajare peisagistică, cu plante ornamentale, soiuri de trandafiri premiaţi în competiţii internaţionale, dar şi cu degustări de fructe din livadă. Sunt proiecte de durată, care au nevoie de o solidă susţinere finaciară”, a explicat rectorul Cornel Cătoi, adaugând că Staţiunea are un patrimoniu genetic excepţional. Sunt meri, peri şi pruni cu o rezistenţă mare la boli, care nu au nevoie de o chimizare intensă. Este nevoie de ambele tipuri de cultură la ora actuală: şi de soiurile mai vechi, rezistente la boli, chiar dacă au o producţie mai mică, fără fructe „dolofane” şi uniforme ca dimensiune, precum şi de noile soiuri pomicole.

„Nu poţi aprecia ceva ce nu cunoşti. Sunt persoane care s-au obişnuit atât de mult cu laptele prelucrat industrial sau cu carnea de pui crescut intensiv, pufos, încât nu mai apreciază produsele autentice obţinute în gospodăria românească tradiţională. Se scot pe piaţă produse ieftine, accesibile populaţiei cu venituri mici. Dar, prin educaţie, oricine poate să constate că nu e bine să mânânci un kilogram de parizer care este 90% apă, şorici şi alte ingrediente. Să comparăm, din punct de vedere nutritiv, un produs mai scump, pe care îl consumi în cantităţi mai mici, cu unul ieftin, pe care îl consumi în cantităţi mari. Obezitatea este boala secolului actual şi este responsabilă de diabet, ateroscleroză (afecţiune a pereţilor vaselor sangvine care se îngustează) şi cancer. Alimentaţia dezechilibrată dăunează sănătăţii. Dar sunt şi semne bune: au apărut producători români, inclusiv în judeţul Cluj, care vin pe piaţă cu produse de calitate, sănătoase”, declară rectorul Cornel Cătoi, adăugând că o misiune importantă a universităţii este de a ajuta şi industria alimentară să producă o hrană sănătoasă şi gustoasă. Mulţi dintre absolvenţii USAMV Cluj sunt inplicaţi în transferul tehnologic. Sunt cecuri de inovare în care se constituie echipe mixte de cercetare, din mediul academic, cu parteneri economici, pentru a crea anumite produse destinate consumului.

„Suntem prima instituţe din România cu cele mai multe cecuri câştigate”, a precizat universitarul clujean.

Referindu-se la Organismele Modificate Genetic (OMG), profesorul universitar a arătat că o trecere doar spre acest tip de recolte nu ar fi deloc un câştig. Sunt şi efecte pozitive, prin genele transmise pentru rezistenţa la boli, care conduce la reducerea folosirii pesticidelor, ori la producţii mai mari. Toate speciile de plante şi toate rasele de animale au suferit modificări, comparativ cu stadiul de acum un secol sau două. Prin selecţiile făcute, de-a lungul timpului, au fost eliminate unele gene, a fost modificat genotipul. În privinţa OMG-urilor există multe semne de întrebare şi riscuri, mai ales în privinţa biodiversităţii. Speciile mai rezistente ar putea lua locul celor autohtone. Lucrurile sunt complexe. Din principiu este greu să te poziţionezi pro sau contra, consideră profesorul universitar.

Rectorul Cornel Cătoi îşi doreşte ca USAMV să continue traiectoria ascendentă din ultimul deceniu, cu tranfer tehnologic şi colaborarea cu mediul economic. „Îmi doresc ca absolvenţii USAMV să aibă curajul să candideze pentru orice post scos la concurs sau să înceapă o afacere proprie. Nu sunt puţini tinerii care au ales un astfel de drum, ca întreprinzători, iar o atare situaţie dovedeşte că USAMV le-a format şi o bună pregătire şi o siguranţa de sine în profesie”, a conchis rectorul Cornel Cătoi.

Carmen FĂRCAŞIU