Proiecte ale MET în anul Centenarului Marii Uniri

Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) este prima instituţie muzeală înfiinţată în Transilvania după Marea Unire. Directorul MET, istoricul Tudor Sălăgean, a expus, pentru cotidianul „Făclia”, suita de evenimente organizate de instituţie în anul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri. El a evidenţiat că pentru instituţia pe care o conduce celebrarea Centenarului este „o datorie legată de începuturile şi întreaga istorie a acestui reper al tradiţiilor româneşti din Cluj”.

***

„După 1918, Consiliul Dirigent al Transilvaniei (n.r.: Guvernul Transilvaniei, organism desemnat pe 2 decembrie 1918 de Marele Sfat Naţional, ales la rândul său de Adunarea de la Alba Iulia) şi-a propus să înfiinţeze un mare muzeu al Transilvaniei, proiect care nu s-a mai realizat, în cele din urmă. În prima parte a anului 1922, principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea) a luat iniţiativa înfiinţării Muzeului Etnografic al Ardealului, sub egida fundaţiei culturale care îi purta numele şi pe care o conducea. Directorul noului muzeu a fost ales la propunerea marelui geograf George Vâlsan: acesta a fost Romulus Vuia, omul care a condus Muzeul până în 1948, când a fost pensionat forţat de comunişti. Cu studii temeinice de geografie şi etnografie, Romulus Vuia era deja implicat de câtva timp în activitatea de recuperare a patrimoniului înstrăinat al Transilvaniei. În 1919, el fusese trimis de Consiliul Dirigent la Budapesta, de unde trupele române tocmai alungaseră guvernul comunist al lui Bela Kun, pentru a inventaria patrimoniul etnografic transilvănean aflat în capitala Ungariei”, a relatat directorul MET.

Potrivit istoricului Tudor Sălăgean, „în anii interbelici, Muzeul Etnografic era unic în întreaga Românie, motiv pentru care chiar şi astăzi, când spui Muzeul Etnografic, cei mai mulţi oameni se gândesc la Muzeul din Cluj”.

„În cadrul instituţiei noastre a fost înfiinţat de asemenea, în anul 1929, primul Muzeu Etnografic în Aer Liber din România care poartă, astăzi, numele întemeietorului său: Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” (n.r. : Muzeul Satului din Bucureşti a fost inaugurat la 10 mai 1936). Cred că este interesant şi semnificativ faptul că proiectul iniţial al Consiliului Dirigent de a înfiinţa la Cluj un mare muzeu al Transilvaniei nu a putut fi până la urmă pus în aplicare, iar Muzeul Etnografic, care era iniţial doar o parte a acestui proiect, a ajuns să reprezinte cu cinste muzeologia românească interbelică. În proiectul Muzeului Etnografic s-au implicat mulţi dintre marii oameni ai României interbelice, printre care putem să-i amintim pe Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Emil Racoviţă, Sextil Puşcariu, Ioan Lupaş, Alexandru Lapedatu şi mulţi, mulţi alţii”, spune Tudor Sălăgean.

El a insistat asupra donaţiei făcute Muzeului Etnografic al Transilvaniei de doamnele Eliza Brătianu şi Sabina Cantacuzino, soţia şi, respectiv, sora lui Ion I. C. Brătianu, în anul 1937, constând într-o excepţională colecţie de ii şi de cămăşi tradiţionale, „poate cea mai frumoasă din România. O colecţie pe care acum, în contextul marcării Centenarului Marii Uniri, Institutul Cultural Român şi-a propus să o itinereze în câteva dintre marile capitale ale lumii”.

„Acesta este, din punctul nostru de vedere, unul dintre cele mai importante proiecte ale noastre pentru anul 2018 şi, foarte probabil, pentru anii care vor urma, pentru că lista reprezentanţelor ICR care şi-au anunţat intenţia de a găzdui expoziţia noastră este destul de lungă”, a punctat Tudor Sălăgean.

Directorul MET consideră că Anul Centenar este „o mare şansă de a face cunoscut unui public cât mai larg patrimoniul muzeului nostru, în special colecţiile, extrem de valoroase, care datează chiar din perioada Unirii din 1918 sau din anii imediat următori”.

Prima expoziţie a MET din 2018 propusă publicului şi intitulată „Privind istoria în ochi. 100 de portrete de ţărani transilvăneni”, este o expoziţie virtuală, lucru deloc întâmplător. „Cele 100 de portrete reprezintă o cifră simbolică, de început. Trebuie însă ca publicul să ştie că expoziţia este una care va creşte în permanenţă, lună de lună. Îi vom adăuga alte şi alte portrete de ţărani, vrând astfel să ne asigurăm ca prietenii noştri care ne vizitează, din ce în ce mai numeroşi, nu se vor plictisi niciodată de-a lungul acestui an. Expoziţia, care are deja o largă circulaţie şi un număr semnificativ de vizualizări, îşi continuă, şi la această oră, călătoria în spaţiul virtual. Credem în digitizarea patrimoniului, şi credem că posibilităţile de comunicare la care avem acces astăzi trebuie folosite pentru a aduce cultura, patrimoniul, la îndemâna tuturor. Este greşit să credem că accesul digital la patrimoniul muzeelor va duce la scăderea numărului vizitatorilor lor. Dimpotrivă, am constatat din propria experienţă că lucrurile stau exact invers: cu cât valorile culturale ale unui muzeu sunt mai bine cunoscute, cu atât publicul este mai interesat de vizitarea acestuia”.

MET îşi propune să confere o dimensiune europeană evenimentelor închinate Centenarului Marii Uniri.

„Vom găzdui, la sfârşitul lunii martie, o expoziţie care ne-a fost propusă de Centrul Cultural Ceh din Bucureşti. Republica Cehă aniversează şi ea, în acest an, Centenarul redobândirii independenţei sale, dar şi semicentenarul de la dramaticele momente din vara anului 1968, în care România a jucat, la rândul ei, un rol istoric bine cunoscut. Ne dorim ca această expoziţie, la fel celei dedicate lui Vaclav Havel, pe care am găzduit-o în vara anului 2016, să ajute la strângerea legăturilor culturale dintre artiştii şi oamenii de cultură din România şi Cehia, două ţări legate printr-o prietenie care este şi ea centenară, şi care nu ar trebui lăsată să se stingă”, afirmă managerul MET.

Un alt proiect important al MET este cel adresat colecţionarilor de artă din Cluj, cu care, prin intermediul criticului de artă Negoiţă Lăptoiu şi a colecţionarului Alin Samochiş, MET a stabilit bune relaţii de colaborare. „Vom prezenta, în luna aprilie, 100 de lucrări inspirate de natura, cultura şi istoria Transilvaniei, care vor putea fi admirate de public timp de câteva săptămâni”, a anunţat Tudor Sălagean.

„Tricolor 100” este, la rândul său, un proiect de suflet al MET. „Vom spune povestea adevărată, ilustrată cu obiecte de epocă, a iubirii pe care românii transilvăneni au purtat-o Tricolorului naţional înaintea momentului 1918 şi a sacrificiilor pe care mulţi dintre aceştia le-au făcut în numele şi pentru cinstirea lui. Se ştie că roşul, galbenul şi albastrul, culorile noastre naţionale, nu erau privite cu ochi buni de oficialităţile transilvănene din perioada dualismului austro-ungar. Documentele epocii consemnează nu puţine cazuri în care purtătorii tricolorului, indiferent de sex şi de vârstă, erau dezbrăcaţi şi bătuţi. Însă românii transilvăneni nu au cedat, disimulând culorile naţionale în diferite combinaţii şi alăturări, demonstrându-şi astfel patriotismul şi ataşamentul faţă de mişcarea de afirmare naţională”, a specificat Sălăgean.

Numeroase vor fi de asemenea, evenimentele de promovare a muzicii şi dansului, a patrimoniului culinar tradiţional, precum şi proiectele destinate copiilor şi tinerilor.

Clujenii sunt invitaţi să vină, între 2 şi 11 februarie, la expoziţia organizată de Grupul „Sf. Ioan Damaschin” cu ocazia celei de a XIV-a ediţii a Zilelor Artei Bizantine.

„Cred că este remarcabil felul în care această comunitate de artişti, muzicieni, arhitecţi şi oameni de cultură redescoperă şi readuc la viaţă aici, în inima Transilvaniei, tradiţii culturale care, în trecut, au fost prezente în acest spaţiu. Imediat după aceasta, în 17 februarie, vom găzdui o remarcabilă expoziţie de artă şi cultură niponă, care, o spun cu toată convingerea, va fi una de aleasă ţinută şi va fi apreciată de publicul clujean. Nu în ultimul rând, aş vrea să vă reamintesc că, între 26 februarie şi 2 martie vom găzdui, la sediul nostru central de pe str. Memorandumului 21, un Târg de Mărţişor care se anunţă mai mare şi mai spectaculos decât cel de anul trecut. Va fi un omagiu adus străvechii şi frumoasei tradiţii a Mărţişorului, care a fost recent inclusă în Patrimoniul mondial al UNESCO”, a conchis directorul MET.

Carmen FĂRCAŞIU