Peste jumătate dintre tinerii sub 30 de ani continuă să locuiască cu părinţii

Opt din zece tineri cu vârsta între 20-24 de ani locuiesc cu părinții, iar circa unul din doi cu vârsta între 25-29 de ani se află în aceeași situație, băieţii fiind mai tentaţi decât fetele să conviețuiască cu părinții până la o vârstă mai înaintată.

Conform unui un raport recent al Eurostat, dacă în cazul primei categorii de vârstă se poate considera că tinerii se concentrează asupra studiilor, în cazul celei de-a doua motivele sunt multe, precum: câștigurile salariale mici, folosirea economiilor pentru călătorii, confortul „de a le pregăti mama” de mâncare sau a le spăla hainele etc.

Din nefericire, situația tineretului român nu e deloc roză, atâta vreme cât jumătate din românii cu vârsta mai mică de 25 de ani lucrează în agricultură și în comerțul cu amănuntul, adică zone cu valoare adăugată extrem de redusă.

Vârsta la care tinerii romani părăsesc locuința părinților a urcat anul trecut la 30,3 ani, potrivit datelor Eurostat. Fetele pleaca din locuinţa parentala la 25,8 ani, valorile fiind printre cele ridicate în Uniunea Europeană (suntem în medie pe locul 11 in UE). Cel mai târziu pleacă de acasă maltezii, croații și macedonenii, iar cel mai timpuriu, nordicii (suedezii, danezii și finlandezii). De regulă, plecarea are loc atunci când condițiile economice îți permit traiul pe cont propriu, chiar dacă ulterior părintii te mai sprijină.

Populația tânără (25-34 ani) este cea mai afectata, populația descurajată din acest segment de vârstă reprezentând 27% din totalul persoanelor descurajate. Persoanele descurajate sunt cele inactive dar disponibile să lucreze în următoarele două săptămâni, care au declarat că în ultima lună au căutat un loc de muncă folosind metode pasive sau că nu caută un loc de muncă din următoarele motive: au crezut că nu există locuri libere sau nu au ştiut unde să caute; nu se simt pregătite profesional; cred că nu vor găsi de lucru din cauza vârstei; au căutat altădată şi nu au găsit. De remarcat că peste 100.000 dintre șomerii cu vârsta de sub 25 de ani nu au lucrat niciodată.

Băieţii sunt mai puţin dispuşi să plece de la părinţi

Datele Eurostat mai arată că bărbații sunt predispuși la conviețui cu părinții până la o vârstă mai înaintată, conform analizei pe sexe: peste 90% dintre persoanele de sex masculin în vârstă de 20-24 de ani și 75% dintre cele de sex feminin. Pe grupa de vârstă 25-29 de ani, ponderile sunt: 39% la fete și 68,5% la bărbați. La nivel european ponderea persoanelor tinere (16-29 de ani) care trăiesc cu părinții a fost de 68,2%: la bărbați fiind de 73,3% și la femei de 62,9%, existând un decalaj de peste 10%. Cel mai mare decalaj a fost observat în Bulgaria 19,3% și România 17,2%.

Generația Bumerang este reprezentată de tinerii care pleacă la studii sau își găsesc un job și se mută din casa părintească, ceea ce oricum demult visau, dar se apoi se reîntorc în „cuibul” părintesc. Pentru unul din şase tineri „aventura” se încheie rapid din cauza lipsei banilor, de cele mai multe ori.

Rezultatele unui sondaj făcut de Pew Research arată că, în ansamblu, 34% dintre adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani, care locuiesc împreună cu părinții lor sau care se mută temporar din cauza condițiilor economice, spun că viața alături de părinți a îmbunătățit relația cu aceștia. Doar 18% spun că relația lor cu părinții s-a înrăutățit, iar 47% spun că mutarea nu a produs nicio schimbare.

Un alt studiu, publicat în revista Social Science & Medicine, arată altceva: copiii adulți pot fi o sursă de sprijin emoțional pentru părinții mai în vârstă, dar și o sursă de conflict și stres. În urma analizelor mai aprofundate, rezultatele par să indice faptul că întoarcerea la căminul parental a copiilor adulți poate fi asociată cu scăderea calității vieții părinților.