Ordonanţa 114/2018 scumpeşte tarifele de telefonie

Ordonanţa 114/2018, care prevede suprataxarea industriei de telecomunicaţii va afecta mediul concurenţial, va duce la creşterea tarifelor, iar ţintele privind digitalizarea României vor fi ratate, atrage atenţia Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor din România (ANISP).

Articolul 77 din Ordonanţa 114/2018 impune o suprataxare a industriei cu 3% din cifra de afaceri, măsură care, potrivit furnizorilor de servicii de telecomunicaţii, afectează investiţiile. De asemenea, ei consideră că ţintele privind digitalizarea României, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, implementarea de servicii Internet broadband vor fi ratate, iar acest lucru „va antrena frânarea creşterii economice viitoare a României”.
„Suprataxarea industriei de telecomunicaţii duce la creşterea tarifelor către utilizatorii finali. Ca efect secundar, creşterea numărului de abonamente Internet şi/sau servicii telecomunicaţii mobile va încetini. Suprataxarea industriei de telecomunicaţii afectează mediul concurenţial. În prezent, competiţia pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii este foarte intensă. Marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori se situează undeva la o medie de 5%, iar uneori trec şi în teritoriul negativ (în anumiţi ani companiile înregistrează pierderi). Dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi vor închide porţile. Ca efect indirect vom observa o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele şi impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizaţi şi un nou exod al personalului calificat către alte ţări ale Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al ANISP, preluat de Agerpres.

Ordonanţa încalcă legislaţia europeană

În acelaşi timp, furnizorii de servicii de telecomunicaţii susţin că suprataxarea industriei de telecomunicaţii contravine legislaţiei româneşti şi europene privind telecomunicaţiile. ANISP consideră că, deoarece ANCOM trebuie să perceapă doar tarife care să îi asigure buna funcţionare şi atât (conform art. 12 a Directivei 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului), iar prevederile constituţionale menţionează prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legislaţia internă, articolele 11 şi 148 sunt încălcate prin adoptarea unui mecanism de stabilire a tarifului de monitorizare, contrar mecanismului european de calcul. „Dacă privim ce se întâmplă în alte state ale Uniunii Europene, observăm că tariful de monitorizare este mult mai mic sau chiar inexistent. De exemplu, autoritatea de reglementare din Regatul Unit (OFCOM) solicită un tarif de 0,1160% din cifra de afaceri, numai companiilor cu cifră de afaceri de peste 5 milioane lire sterline (conform website OFCOM pentru 2018 şi 2019). În Germania, Bundesnetzagentur nu percepe tarif de supraveghere. Aceste exemple demonstrează încă o dată că noua reglementare din România, cu un nivel stabilit la 3%, este mult exagerată”, atenţionează ANISP.

Penalităţi exagerate
În viziunea ANISP, o altă serie de efecte negative este generată de articolul 85 din Ordonanţa 114/2018, întrucât se stabilesc penalităţi exagerate (de până la 10% din cifra de afaceri) pentru “furnizorii care încheie contracte de … întreţinere, înlocuire a reţelelor … şi a elementelor de infrastructură necesare susţinerii acestora … în lipsa autorizaţiei de construire”. „Cu alte cuvinte, un operator care efectuează o lucrare de întreţinere (de exemplu o intervenţie pentru remedierea unui cablu de comunicaţii) poate fi amendat cu 10% din cifra de afaceri pentru că nu aşteaptă eliberarea unei autorizaţii de construcţii – proces care poate dura şi câteva luni. Or, utilizatorii serviciilor sunt profund deranjaţi şi de o întrerupere de câteva ore – şi pe bună dreptate”, precizează sursa citată.
ANISP a solicitat Avocatului Poporului să se sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea art. 77 pct. 4 din OUG 114/2018, iar simultan a trimis o scrisoare către Direcţia Generală Reţele de Comunicaţii, Conţinut şi Tehnologie a Comisiei Europene prin care se solicită sprijinul Comisiei.