Majoritatea românilor nu ar lucra în agricultură

Peste 70% dintre români spun că nu ar lucra în agricultură, deşi consideră că este o ramură economică importantă, potrivit unui sondaj realizat în luna martie în rândul a peste 3.400 de respondenţi.

Astfel, peste jumătate (64%) dintre cei chestionaţi consideră că rolul agriculturii în ţara noastră este unul esenţial sau important. După părerea a peste o treime dintre cei intervievaţi, lucrătorii în agricultură nu au nevoie de prea multă carte, fiind suficiente patru clase, gimnaziul sau cel mult o şcoală profesională.
Peste o treime (35,23%) dintre românii care folosesc internetul consideră că rolul agriculturii în ţara noastră este unul esenţial, iar 29,16% sunt de părere că rolul acestui sector este unul important, dar în scădere ca impact, conform sondajului.
În acelaşi timp, 7 din 10 respondenţi nu iau în considerare posibilitatea de a lucra în domeniul agriculturii. Dintre cei care lucrează sau s-au gândit că ar exista pentru ei o posibilitate de a se angaja în domeniul agriculturii, 40,69% consideră atractivă meseria de horticultor, 33,33% consideră şi meseria de apicultor ca fiind atractivă şi 27,07% preferă peisagistica.
Însă profesia de agricultor include, în prezent, pe lângă clasicele meserii de silvicultor, îngrijitor de animale, agronom şi alte meserii nu doar atractive, dar şi profitabile, precum: şef de fermă, tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentară, tehnician protecţia plantelor, tehnician agricultură ecologică şi chiar inginer genetician, specialist în gastronomie sau enolog.

Peste trei sferturi dintre cei care lucrează sau ar lucra în agricultură (76,85%), şi-ar dori să-şi desfăşoare activitatea/meseria aleasă în calitate de antreprenor. În acelaşi timp, jumătate dintre români nu şi-ar da copiii la liceul agricol şi doar 20% i-ar îndemna să aleagă această specialitate.â

În următorul exerciţiu financiar ce se va derula în perioada 2021-2027, va creşte valoarea maximă a ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri şi dezvoltarea întreprinderilor în mediul rural până la 100.000 de euro (în comparaţie cu 70.000 în perioada de programare actuală); o sumă echivalentă cu cel puţin 2% din pachetul financiar naţional de plăţi directe (subvenţia pe suprafaţă) va trebui sa fie dedicată tinerilor fermieri; se vor dezvolta noi instrumente financiare pentru asigurarea capitalului de lucru.
Una dintre concluziile studiului este că doar o treime din respondenţi consideră că agricultura are un rol esenţial în economia naţională,precum şi că de mulţi ani agricultura a fost asociată cu producţia primară, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor este o ruşine, un eşec în viaţă. În studiu se apreciază că este nevoie de o campanie de informare care să schimbe percepţia publică privind atît liceele agricole cât şi despre meseria de agricultor.