Industria alimentară cîştigă teren şi în mediul rural

În utimii ani, în împrejurimile municipiului Gherla am constatat o dezvoltare rapidă a prestărilor de servicii şi a industriei mici. Acest sector a luat un avînt mare şi în comunele din vecinătatea oraşului de pe Someş. Dacă pînă în 1989 cooperaţia a dominat la sate, acum firmele private sînt în prim]plan. Cine a crezut, de exemplu, acum 26 de ani că la marginea comunei Iclod va funcţiona una din cele mai moderne şi bine utilate fabrici de industrializare a laptelui?! Iată că în zilele noastre „Picolact”-ul produce brînzeturi pentru toată ţară. Sau, că în comuna Mintiul Gherlii va funcţiona un laborator de cofetărie şi patiserie, cum puţine oraşe mari au? Dar, astăzi, prăjiturile şi produsele de patiserie de la „Alexit” se caută în toată Gherla şi în Cluj-Napoca. Pîinea noastră de toate zilele nu se mai duce la sate de la Gherla sau Dej, ci se produce chiar la faţa locului, la doar doi paşi de casă. În comuna Sic sînt chiar şi două brutării, iar la Ţaga alta, care asigură produsele de panificaţie pentru toată zona Cîmpiei. Dacă tot am amintit de Ţaga, să notăm că acolo se face renumitul caş de Năsal, apreciat şi peste hotare. Într-o altă localitate rurală de pe Cîmpie, la Cătina, acum cîţiva ani s-a pus problema înfiinţării unei mici unităţi de prelucrare a legumelor. Unii şi-au dorit să producă zacuscă pe plan local, ca să n-o mai cumpere din marile magazine de la oraş. Iar siropul de cătină, produs de un cunoscut agricultor din zonă, Andrei Miklósi este o altă frumoasă realizare, care se bucură de multe aprecieri şi premii la marile expoziţii de profil de la Hanovra, Nürnberg sau Budapesta. Mai găsim în comunele apropiate de Gherla ateliere de tîmplărie, dar şi ateliere de service auto. Numai în comuna Mintiul Gherlii sînt vreo şase, trei dintre ele chiar pe marginea şoselei naţionale Cluj-Napoca – Dej, în localităţile Nima şi Buneşti.

SZ.Cs.