În prag de Sărbători, ANAF pune în pericol locurile de muncă a peste 600 de angajaţi de la Farmec

Compania Farmec, una dintre puţinele branduri româneşti care au supravieţuit transformărilor economice din ultimii ani, e pe cale să-şi închidă porţile din cauza unor decizii controversate ale inspectorilor ANAF. Reprezentanţii Fiscului au stabilit, în urma unei descinderi la prestigioasa companie clujeană cu capital integral românesc că are de plătit accize de 67 de milioane lei pentru alcoolul folosit la fabricarea unor produse cosmetice. Practic, inspectorii ANAF au introdus în aceeaşi categorie produsele cosmetice cu băuturile alcoolice, care sînt supuse plăţii accizei. Măsura inspectorilor fiscali poate avea însă efecte catastrofale asupra companiei clujene, existînd posibilitatea închiderii fabricii şi disponibilizării celor peste 600 de angajaţi.

Inspectorii ANAF au aruncat bomba în prag de sărbători: Farmec a beneficiat pe nedrept de scutiri de la plata accizei pe alcoolul etilic denaturat folosit la fabricarea a trei produse: aerosoli Airwick, Nufăr si Triumf şi e bună de plată. Compania clujeană, una dintre puţinele firme româneşti care au mai rămas în Cluj-Napoca, trebuie să achite 67 de milioane de lei, după un control ANAF. Deşi contribuie anual cu cca. şase milioane de euro la vistieria statului, inspectorii ANAF se încăpăţînează să şteargă brandul Gerovital de pe harta mondială a produselor cosmetice. Un brand internaţional este pe cale să devină doar o amintire, în timp ce inspectorii ANAF se încurcă în propriile lor acte.

Din controlul inspectorilor ANAF a rezultat că „societatea nu a avut dreptul de a beneficia de scutirea directă în perioada 2007 – 2009 şi de scutirea indirectă în perioada 2009 -2011 pentru alcoolul etilic denaturat cu 1,2 propandiol, întrucît societatea a folosit acest denaturant specific industriei cosmetice pentru fabricarea unor produse care nu pot fi clasificate ca fiind produse cosmetice (produse de curăţenie şi odorizante de încăperi)”. Foarte interesant este însă modul abuziv în care ANAF doreşte să aplice legea, atîta timp cît controalele anterioare nu au anunţat reprezentaţii Farmec, în momentul demarării verificărilor fiscale, că au descoperit eventuale informaţii noi. Concret, “Conform regulilor prevăzute la art. 98 coroborate cu prevederile art. 91 (Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel) din Codul de procedură fiscală, anii 2007 şi 2008 au fost prescrişi în ceea ce priveşte accizele, fiind exclusă posibilitatea ca perioada 01.01.2007 – 31.12.2008 să facă subiectul unei inspecţii fiscale. Inspecţia fiscală în discuţie a fost demarată de către DGAMC, în baza Avizului de Inspecţie Fiscală din 11.03.2014. Acest act are denumirea de Aviz de Inspecţie Fiscală şi nu conţine vreo referire cu privire la faptul că ar fi o reverificare, nu face referire la vreo decizie de reverificare în baza căruia este efectuat şi nu precizează care sînt informaţiile suplimentare, dar care au fost necunoscute inspectorilor fiscali”, a precizat Conducerea Farmec.

O altă problemă ridicată de inspectorii ANAF este etilic cumpărat şi pentru care acum trebuie să restituie acciza şi să achite penalităţi. Şi aici lucrurile par cusute cu aţă roşie, căci produsul a fost scutit de taxe pentru că nu este folosit în uz alimentar, alcoolul fiind denaturat prin tratarea cu diverse substanţe chimice.
Este absolut clar că firma clujeană este pusă în faţa unei mari nedreptăţi, care are nevoie să fie clarificată cît mai repede posibil. Conducerea Farmec a solicitat acum ceva timp inspectorilor ANAF lămuriri suplimentare cu privire la mai multe aspecte ale problemei, militînd pe o transparenţă totală a actelor, însă nu a primiti niciun răspuns încă. Dacă Farmec îşi închide porţile, 635 de angajaţi vor rămîne fără un loc de muncă în pragul sărbătorilor. În perioada în care majoritatea românilor se gîndesc la cadouri şi la Moş Craciun, angajaţii companiei clujene nu ştiu nici ce le aduce ziua de mîine.

Gheorghe Moca lucrează în cadrul companiei Farmec de peste 30 ani. Are doi copii şi a fost pînă de curînd un adevărat cap de familie. E trist şi vădit îngrijorat, pentru că, pentru prima dată în viaţa lui, nu ştie ce îi va aduce viitorul. “De cînd am terminat şcoala m-am angajat la Farmec. Mi-a plăcut munca, mi-a plăcut colectivul şi nu m-am mai dat dus! Am fost întotdeauna mîndru să spun, oricui mă întreba, că facem produse româneşti şi că sînt cerute pînă în Japonia! Sînt trist şi îngrijorat însă de tot ce am auzit în ulitma vreme, că finanţele vor să ne închidă acum în prag de sărbători! Mi se pare strigător la cer! Sîntem printre puţinele fabrici care au rezistat şi statul vrea să ne închidă! Io nu mai am mult pînă la pensie, ce să fac, unde să apuc, ce să-i zic la nevastă cînd mă întreabă unde-i salaru’? Cine mai angajează un om bătrîn ca mine? Şi colegii sînt trişti, nu ştim ce-o să facem!”, a declarat Gheorghe Moca, angajat Farmec de peste 30 de ani. Pentru pentru el şi pentru ceilalţi 634 de angajaţi ai Farmec răspunsurile din partea ANAF sînt însă vitale şi nu trebuie să întîrzie.

Producătorul de cosmetice Farmec este una dintre puţinele unităţi de economice clujene de tradiţie cu capital integral românesc care au mai rămas pe piaţă şi care asigură un important număr de locuri de muncă. După Revoluţie, din cauza politicii proaste de privatizare şi a indiferenţei autorităţilor, mari branduri clujene fie au dispărut, fie şi-au diminuat semnificativ activitatea. Altele au ales să se mute în alte locuri din ţară, unde au găsit un sprijin mai mare din parte autorităţilor. Politica promovată de şefii de la Farmec a făcut însă ca această societate să se dezvolte şi să-şi consolideze poziţia pe piaţa naţională şi internaţională a produselor cosmetice. Dacă, însă, măsurile ANAF vor fi aplicate, e posibil ca şi această companie să aibă soarta firmelor CUG, Clujana, Unirea, URSUS (s-a mutat la Buzău), Flacăra, Someşul, Iris, IEIA, Feleacu şi multe alte firme, care acum sînt, din păcate, istorie. Or, cu o astfel de politică nu se poate spera la dezvoltarea economică a Clujului.

De altfel, nu e nicio mirare faptul că Oradea a reuşit să aibă în doi ani la rînd un buget local mai mare decît municipiul Cluj-Napoca, iar într-un top naţional privind exportul municipiul nostru nu se regăseşte în primele zece oraşe din România. Aceste lucruri se explică prin faptul că aici, la Cluj-Npoca, nu există foarte multe unităţi de producţie, care să asigure creştere economică şi venituri la bugetul local, şi că lumea s-a obişnuit să ceară bani din bugetul naţional, pentru a putea realiza diverse obiective locale. Aceste lucruri ar trebui să dea de gîndit autorităţilor şi să stabilească ce vor: un Cluj prosper din punct de vedere economic, sau unul asistat financiar şi social?!
C.P.