Haos şi pericol de înec pe lacurile Fântânele şi Tarniţa

Turiştii care se aventurează să se plimbe cu bărcile cu motor pe lacurile Beliş-Fântânele şi Tarniţa se expun la un adevărat pericol. Şi asta din cauză că niciunul dintre deţinătorii de ambarcaţiuni care fac transport de persoane pe lac nu sunt autorizaţi în acest sens şi nu oferă minime condiţii de siguranţă. Mai mult, legislaţia interzice practicarea sporturilor având la bază ambarcaţiuni cu motor termic, iar pentru bărcile cu vâsle sau cu motor electric nu există regulament de navigaţie, conform legii.
Lacurile Tarniţa şi Beliş-Fântânele continuă să fie transformate, în fiecare weekend, de către proprietarii de bărci cu motor în locuri pentru sporturi nautice. Deşi din cele două lacuri este asigurată apa potabilă pentru sute de mii de clujeni, deţinătorii de ambarcaţiuni cu motor termic nu ţin cont de acest lucru şi nici de faptul că legislaţia interzice navigaţia bărcilor cu motor termic.
Lacurile de acumulare Tarniţa şi Beliş-Fântânele sunt considerate arii protejate de avifaunistică conform legislaţiei în vigoare, rezervaţie naturală care intră sub incidenţa unei legislaţii speciale prin care este interzisă practicarea sporturilor având la bază ambarcaţiuni cu motor. Acumularea Tarniţa a fost declarată arie naturală protejată de interes judeţean încă din anul 1994, prin decizie a Delegaţiei Permanente a Consiliului Judeţean Cluj, iar acumularea Fântânele este inclusă în Situl Natura 2000 Apuseni şi Aria Naturală Protejată de Interes Naţional „Parcul Natural Apuseni”. Potrivit legislaţiei, pe cele două lacuri nu este permisă folosirea bărcilor cu motor. În acest sens există mai multe reglementări. Astfel, prin Decizia 147/1994, Consiliul Judeţean Cluj a declarat lacul Tarniţa ca Zonă Naturală Protejată de Interes Judeţean, alături de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67/1995, Consiliul Judeţean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes judeţean, care cuprindea şi reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarniţa. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdicţia de navigaţie cu motor. În ciuda acestor norme, la Tarniţa şi la Fântânele, în fiecare weekend pot fi văzute atât skijeturi, cât şi bărci cu motor folosite pentru plimbări pe apă. În zona celor două lacuri sunt foarte mulţi deţinători de bărci cu motor şi alte ambarcaţiuni de acest tip. Aproape la fiecare casă de vacanţă de pe malurile celor două lacuri există câte o barcă ancorată de care se precizează foarte clar că este interzisă folosirea ambarcaţiunilor de orice tip pe lacuri, proprietarii de bărci se fac că nu le văd. Aceştia brăzdează apa din cele două amenajări hidrografice de parcă s-ar afla pe Dunăre şi nu în zone protejate prin lege. Skijeturi şi bărci cu motor pun în pericol viaţa celor care înoată în lac, existând riscul unei coliziuni, dar şi prin valurile pe care acestea le produc în apropierea înotătorilor.
Şi mai grav este că în weekend şi în zilele de sărbătoare, o parte dintre deţinătorii de ambarcaţiuni obişnuiesc să facă excursii cu turişti pe lac. Astfel de activităţi clandestine au loc în special pe lacul de la Beliş-Fântânele. Costul unei plimbări cu barca variază între 50 şi 150 de lei, în funcţie de distanţa parcursă. Pe timpul excursiei, turiştii nu beneficiază însă de minime condiţii de siguranţă, nici măcar de veste de salvare. Mai mult, cei care conduc bărcile nu au permis de navigaţie aşa cum prevede legea, iar o parte dintre ambarcaţiuni nu sunt înregistrate la căpitănie. Unul dintre turiştii care s-a dus recent să-şi petreacă weekendul la Fântânele ne-a semnalat faptul că printre cei care făceau astfel excursii cu o barcă cu motor de 300 cp pe lacul Fântânele erau şi doi copii minori. Întrebaţi dacă sunt autorizaţi să conducă barca, aceştia au spus că se descurcă, dar că nu au permis în acest sens, doar tatăl lor are, însă acesta este prins cu alte treburi.
Ce e interesant este faptul că atât lacul Beliş cât şi Fântânele beneficiază de pază, iar echipaje de Poliţie şi Jandarmerie trec mai tot timpul prin zonă, dar nimeni nu ia nicio măsură, lăsându-i pe cei care fac transport ilegal de persoane pe lac să pună viaţa turiştilor în pericol şi să polueze amenajările hidrografice din care beau apă sute de mii de oameni.
Precizăm că, din păcate, din cauza indiferenţei proprietarilor de ambarcaţiuni şi a sfidării legilor care reglementează navigaţia, în urmă cu şapte ani doi studenţi, ambii în vârstă de 20 de ani, şi-au pierdut viaţa în lacul de la Fântânele. Cei doi erau cazaţi, împreună cu alţi 30 de colegi de-ai lor de la Politehnică la o cabană de pe malul lacului Beliş-Fântânele. La un moment dat, au ales să se plimbe pe lac cu o hidrobicicletă, ce era ancorată la un ponton de lângă casa de vacanţă. După aproximativ 20 de minute, hidrobicicleta s-a scufundat iar cei doi tineri nu s-au mai putut salva. După ce şi-au dat seama cum s-au petrecut lucrurile, părinţii celor doi tinerii au fost convinşi că moartea acestora putea fi evitată dacă proprietarul cabanei nu le punea la dispoziţie o hidrobicicletă care nu avea avizele necesare pentru exploatare şi, mai mult, din cele spuse de unii dintre tinerii din grup, nu ar fi corespuns tehnic. Cazul a intrat în atenţia procurorilor, însă, în final, din cauză că hidrobicicleta nu a putut fi scoasă din lac pentru a fi expertizată şi a se stabili exact din ce motive s-a scufundat, nimeni nu a mai fost tras la răspundere.
Cosmin PURIŞ