Gara din Cluj-Napoca, poarta de intrare în „Orașul Comoară”, la ceas aniversar

Trecem pe lângă ea, îi admirăm frumusețea, cei care călătoresc cu trenul o tranzitează, dar puțină lume știe că gara din Cluj-Napoca celebrează 150 de ani de existență. Face parte din top 5 cele mai frumoase gări din România, alături de cele din Iași, Botoșani, Sinaia și București.

Astăzi, când unul din doi români au cel puțin o mașină, iar călătoriile sunt mai confortabile și mai rapide cu autoturismul, când există firme de transport, cu trenul mai circulă foarte puțină lume, or în această categorie se înscriu studenții (care beneficiază de gratuitate) și navetiștii. Nu mai merge nimeni în armată, iar îmbulzeala din odinioară a devenit istorie. Pe peroane face gălăgie doar liniștea, câteva păsări și acarii. În fundal se văd câteva vagoane dezafectate, vandalizate de „artiștii” de graffiti, în care probabil își fac veacul boschetarii. Stârnit de curiozitate, am experimentat o călătorie romantică între Cluj-Napoca și Jucu, pentru care am plătit fix 4,20 de lei. Într-un tren personal cu două vagoane supraetajate bate vântul, iar condițiile sunt așa cum le știm. Gara Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari și mai tranzitată din nord-vestul României după numărul de pasageri, dar și al trenurilor de călători și de marfă. Construirea Gării din Cluj a facilitat organizarea, dezvoltarea şi uniformizarea transportului public la nivelul întregului oraş.

Începuturile gării clujene

Începutul a fost făcut în iulie 1867, când s-a anunţat concursul pentru construirea clădirii şi a liniei de cale ferată Cluj-Oradea, iar la 7 ianuarie 1869 s-a pus piatra de temelie a edificiului. Societatea Căilor Ferate din Ungaria  a anunţat concursul pentru construirea clădirii şi a liniei de cale ferată Cluj – Oradea. Gara a fost inaugurată în toamna anului 1870, prin sosirea primului tren care asigura legătura între Oradea şi Cluj. Gara nu adăpostea doar birouri, ghişee şi încăperi pentru depozitare, ci şi un restaurant care, pe timpul verii, deschidea şi terasa aflată chiar pe peron. Trebuie menţionat faptul că staţia de cale ferată clujeană nu constituia doar un punct de staţionare şi legătură între două oraşe mari din Transilvania la acea vreme, ci reprezenta şi un reper al transportului public al oraşului de pe Someşul Mic, spre şi dinspre gară fiind construite mai multe linii de tramvai, care ajungeau până în cartierele Clujului, contribuind, astfel, la dezvoltarea economică şi comercială a comunităţii locale. Compoziţia şi formele corpului central al clădirii sunt eclectice, cu o frumoasă decorare prin folosirea cărămizilor de diferite forme, de jur împrejurul construcţiei.

Legătura cu statuia lui Matei Corvin

De la inaugurarea din 1870 şi până astăzi, clădirea a suferit mai multe modificări şi restaurări, mai ales după bombardamentele masive la care a fost supusă în primăvara anului 1944. Gara din Cluj-Napoca a fost terminată în 1870 de firma engleză Warring, conform planurilor lui Karl von Gegg. Acesta nu a trăit să-şi vadă creaţia pusă în realitate, pentru că a murit, la Viena, de tuberculoză. Edificiul se întinde pe lungime, de-a lungul primului peron, dând impresia unui ansamblu de trei clădiri distincte, unite între ele prin holuri generoase. Faţada părţii centrale este dominată de o intrare monumentală, din sticlă, terminată în partea de sus printr-o boltă care ajunge până aproape de cornişa clădirii. Anul 1902, înscris pe faţadă, reprezintă data definitivării lucrărilor la prima gară a oraşului. În același an 1902 a fost dezvelit la Cluj-Napoca ansamblul monumental Matei Corvin, aflat în Piața Mare a orașului.

”Hai, vino iar în gara noastră mică”

Gara Mică din Cluj-Napoca, o construcție cu două etaje şi o suprafaţă de aproximativ 1.000 de metri pătraţi, este una dintre cele mai valoroase proprietăţi deţinute de CFR în oraş. Clădirea, aflată în contrast din punct de vedere arhitectural cu Gara Mare, a fost construită în anii comunismului, mai axact în 1976. Care a fost rolul acestei gări? Deservea trenurile care aduceau muncitorii din localităţile învecinate la fabricile din zona industrială a oraşului. După mai bine de 40 de ani, în 2011, gara a fost închisă din cauza numărului tot mai mic de călători care făceau naveta și a rămas închisă vreme de câțiva ani. Clădirea a fost dorită de primărie, care a avut în plan s-o transforme în sediu de Poliţie, apoi a fost avansată și varianta unui centru cultural. Astăzi adăpostește un hiper-market.

Gara nu a scăpat de bombardamentul din 1944

Gara a fost grav avariată în bombardamentul sovietic și american asupra gării din 1944.  Obiectiv strategic, gara din Cluj-Napoca a fost bombardată în dimineața zilei de 2 iunie, la ora 9,14. Apoi, în 1950, clădirea a fost refăcută după planurile iniţiale, cele mai numeroase intervenții făcându-se asupra acoperișului, distrus aproape în totalitate.  Clădirea gării împlineşte anul viitor, pe 26 august, 150 de ani de la înfiinţare. În ultimii ani, gara din Cluj-Napoca a trecut printr-un amplu proces de renovare, atât în interior, cât şi în exterior. Clădirea adăpostește restaurante, magazine și nelipsita sală de așteptare.

Locomotiva cu aburi – „mascota” gării

Atracția principală a gării din Cluj-Napoca este o locomotivă cu aburi, care are peste 60 de ani și care vreme de aproape 15 ani a zăcut într-un depou. A fost restaurată, iar în 2013 a fost expusă publicului. Cei care vin pentru prima dată în Cluj-Napoca țin să se fotografieze alături de aceasta, iar cei mai încântați sunt copiii. Locomotiva este piesă de muzeu și face parte din patrimoniul CFR. Locomotiva are nu mai puțin de 140 de tone și a fost fabricată în România, fiind destinată remorcării trenurilor grele de marfă.

Bibliografie

Așezăminte Istorice de Patrimoniu din Cluj-Napoca / Ciorca, Ioan (editor).-Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2011, p.225-229.

Clujul. Scurtă istorie / Mureşanu, Camil.- Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009, p.31.

Clujul de altădată / Chiş, Ancuţa-Lăcrămioara, Ucu, Bodiceanu.-Cluj-Napoca: Editura Dokia, 2014, planşele 3-6.  Cluj-Napoca. Inima Transilvaniei/ coord. Dorin Alicu.-Cluj-Napoca : Studia, 1997, p. 97.  Cluj-Napoca, Ghid turistic, istoric, cultural / György Gaal.- Cluj-Napoca: Editura Tortoma-Asociaţia Kolozsvar Társaság, 2014, p.282.

Text și foto: Cristian FOCȘANU