Fermierul Emil Turdean: Birocraţia sufocă agricultura

Birocraţia este cel mai mare obstacol în derularea activităţilor punctuale din agricultură, spune Emil Turdean, renumit pentru ferma sa de la Bădeni, unde cultivă 850 de hectare de teren agricol cu sfeclă de zahăr, cartofi, soia, rapiţă, orz, orzoaică de bere, porumb, floarea-soarelui şi diverse legume.

„Pierdem foarte mult timp cu tot felul de acte plimbate pe la diferite instituţii de stat cu care conlucrăm. Ar fi normal ca aceste instituţii să fie mutate toate în aceeaşi clădire, altfel fiermierii aleargă dintr-o parte în alta a Clujului, oraş sufocat de circulaţia auto şi cu foarte mari probleme în parcarea vehiculelor. Se pierde timp anapoda, timp rupt din munca mea de fermier. Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cluj (OSPA), Agenţia pentru Protecţia Mediului , APIA se află la mari distanţe unele de altele, traversezi tot oraşul pentru chestiuni birocratice. Şi cred că sunt prea multe hârtii fără sens”, afirmă Emil Turdean.

„Eu am probleme şi cu prohibiţia la vânat a unor păsări sau animale sălbatice. De pildă, cioara este acum o pasăre protejată de lege, în dauna omului. Avem mari probleme primăvara, când ciorile ne scot seminţele din terenul cultivat, şi toamna când distrug masiv culturile de porumb şi floarea-soarelui. Pagubele sunt de 30-40%. Am apelat la Asociaţia Vânătorilor: nu a putut veni la Bădeni pentru că cioara nu poate fi vânată până în 15 septembrie. Nici primăvara efectivul de ciori nu poate fi diminuat pentru că este perioada de reproducere, şi, uite aşa, rămânem cu pagubele mari, nu ne despăgubeşte nimeni. Este vina celor care ar trebui să înţeleagă fenomenul: ciorile s-au înmulţit mult peste limită. Cioara e protejată, nu şi producătorii agricoli”, arată Turdean.

Referindu-se la culturile agricole, Emil Tudean a relatat că face şi depozitare de malţ pentru cea mai mare companie de profil din Europa, o companie franceză.

„Colectăm orzoica de bere din trei judeţe, Alba, Mureş şi Cluj, o depozităm şi facem livrare. Pasul următor pe care vrem să-l facem este un demers la Calea Ferată, pentru a putea închiria sau amenaja o linie pentru încărcarea în vagoane a recoltei. Am reduce substanţial costurile de transport, pe de altă parte s-ar putea majora la fermieri preţul cerealelor”, a menţionat Emil Turdean.

La ora actuală, Agroturdean nu face exporturi. Tot ce produce ferma este preluat de societăţi de prelucrare din România. Sfecla de zahăr este preluată de fabrica de la Luduş, iar plantele oleaginoase de unităţile de prelucrare din ţară. Grâul este destinat tot pieţei locale. „Dacă faci grâu premium, de calitate superioară, se bat morarii pentru el”, asigură Emil Turdean.

El pledează pentru crearea unei laturi energetice a fermelor. „Fermele din Occident sunt mai competitive decât cele româneşti pentru că statul, legislativul, au remarcat şi latura energetică a fermelor, nu doar pe cea de producătoare de carne ori de lapte. Cu ceva profit realizat pe latura energetică, o fermă poate reduce preţul la alimente, la lapte”. Dar Turdean spune că este foarte greu să intri în cercul producătorilor de energie electrică: „Am impresia că este o castă bine păzită, intră numai băieţii cu pedigree. Dar rostul nostru este să încercăm, dacă nu vom reuşi, vom scoate sabia la ei”.

Emil Turdean susţine, ferm, că România are nevoie de sisteme de irigaţii. „M-am întors acum câteva zile dintr-o călătorie în antica Mesopotamie, cu fluviile sale celebre Tibru şi Eufrat. Uimitor, în deşert, pe terenul nisipos, se produc, azi, 70-80 de tone de cartofi, cu udare prin picurare, cu gunoi de grajd. Categoric, în România trebuie refăcut complet sistemul de irigaţii. Noi, în zona Moldoveneşti-Turda, avem organizat Sediul Utilizatorilor de Apă. Acum se pune la punct staţia de bază, se curăţă canalul. Şi vrem să lansăm un proiect în valoare de 2 milioane de euro, sper să reuşim, pentru a achiziţiona echipamente de udat. Eu, la Agroturdean, am propriile echipamente de udat. Am încercat să fac puţuri de mare adâncime pentru apă, dar am renunţat, nu este debitul necesar. Şi mai este un aspect: nu se poate scoate apa din adâncime pentru utilizare agrară şi apoi localnicii să rămână fără apă potabilă”, spune Turdean. El a întreprins şi o vizită la ferme zootehnice din Israel şi a fost impresionat de randamentul acestora: 13.500 de litri de lapte, media pe ţară, pe cap de vacă. „M-a impresionat dârzenia oamenilor din aceste ferme. Am văzut şi superbe culturi de banane, smochini, ardei. Inovatori, specialiştii israelieni lucrează pentru ameliorarea plantelor pentru a putea fi udate cu apă salină. Au deja culturi care rezistă la apa sărată. Israelul dă o lecţie de eficienţă agricolă pentru întregul mapamond”, conchide Emil Turdean.

În altă ordine de idei, Turdean preconizează să reia afacerea cu taurine pentru carne. Momentan a sistat activitatea în domeniul zootehnic. „Din primăvară vom face un nou ciclu”, spune fermierul.

Mereu inovator, Emil Turdean a testat şi şansele unei culturi extensive de Camelina Sativa pentru obţinerea de biokerosen pentru avioane.

”S-au făcut teme de cercetare, s-a cultivat câţiva ani. Proiectul a fost oprit, momentan, pentru că preţul hidrocarburilor scăzuse la un moment dat, inclusiv al biokerosenului, a avut o cotaţie joasă, iar companiile aviatice nu au mai finanţat în producerea de camelină. În ce priveşte preţurile, Camelina Sativa nu este tocmai ieftină”, explică Turdean.

Fermierul de la Bădeni menţionează că, din păcate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu i-a dat câştig de cauză, după soluţia favorabilă, motivată principial, de Curtea de Apel Cluj, în dosarul în care a reclamat lipsa de responsabilitate a unor funcţionari publici. În 2012, un proiect de dezvoltare a fermei sale, cu fonduri europene, declarat eligibil în integralitate, i-a fost amputat, neaşteptat, după aprobare, cu explicaţii sumare, mai ales neconforme situaţiei reale, iar alocarea de fonduri europene a fost diminuată considerabil. Turdean angajase deja un mare împrumut bancar, până la primirea sumei prevăzute în proiect şi s-a văzut, peste noapte, într-un mare impas financiar. El a fost pus în situaţia de a preveni, printr-o muncă tenace, un posibil faliment al afacerii sale.

Mulţi ani, Emil Turdean a fost un respectat mecanic de locomotivă, dar şi posesor al unui brevet de pilot de aviaţie, care i-a modelat aspiraţia spre înălţimi. După 1989 a decis să-şi schimbe radical traseul profesional şi a optat, încrezător, pentru agricultură. Noul domeniu ales de Turdean pentru activitatea de zi cu zi nu este deloc străin de prima sa calificare, bazată pe precizie, punctualitate şi respectarea unor reguli prestabilite. Acestor repere, Emil Turdean le-a alăturat munca de om destoinic şi experienţa de autodidact, după ce a parcurs stagii de formare în agricultură în Olanda şi SUA.

Carmen FĂRCAŞIU