Echipamente medicale în valoare de peste un milion de euro, achiziționate pentru SCJU Cluj, în 2017

Spitalul Clinic Județean de Urgență din Cluj-Napoca este, în prezent, unul dintre cele mai dotate spitale din țară cu echipamente medicale de ultimă generație. Doar anul trecut – spune managerul SCJU Cluj, ec. dr. Petru ȘUȘCA – au fost achiziționate, pentru secțiile spitalului, echipamente medicale în valoare de peste un milion de euro.

–  2017 este anul în care ați încheiat un mandat de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență și ați început altul. Cum caracterizați primul mandat și cu ce gânduri, sau mai bine zis cu ce planuri, l-ați început pe cel de-al doilea?

– Pot spune cu certitudine că a fost un mandat greu, în condițiile în care despre acest spital se spunea că este „neguvernabil”. Cu un efort considerabil din partea întregii echipe de conducere, am schimbat foarte multe în privința dotărilor cu echipamente medicale. Nu cred că vreodată, în istoria spitalului, s-au făcut investiții atât de mari, într-un timp atât de scurt. Valoarea totală a investițiilor în dotări cu echipamente din ultimii 4 ani a fost de aproximativ 40 milioane de lei. În ciuda acestor performanțe, am reușit foarte puțin să lucrăm la schimbarea mentalităților din sistem, să determinăm personalul să contribuie la optimizarea și creșterea eficienței propriei munci, având în centrul atenției pacientul. O altă provocare a fost renovarea clădirilor foarte vechi ale spitalului, având în vedere că avizele se obțin greu, la fel și finanțările pentru lucrări de reabilitare.

– Care a fost argumentul „forte” care v-a convins să candidați pentru un nou mandat, ținând cont că primul nu a fost tocmai ușor, dată fiind situația financiară în care ați preluat spitalul, lipsa de personal, plus multe alte probleme care au apărut și pe care le-am consemnat, pe parcurs?

– În cazul unui spital atât de mare, proiectele sunt multiple și se desfășoară greu. De aceea, trei ani și jumătate este un timp scurt pentru a finaliza proiectele demarate și a beneficia de utilitatea lor. Așadar, decizia mea de a candida pentru un nou mandat s-a născut din dorința de a continua, pentru a duce la bun sfârșit ceea ce am început, arătând că prin perseverență și dăruire se pot realiza lucruri în favoarea pacientului și a condițiilor de muncă pentru salariații spitalului.

– Ce a însemnat anul 2017 pentru managerul SCJU Cluj, Petru Șușca?

– Anul anterior nu a fost cu mult diferit de anii de până acum, petrecuți la conducerea SCJU Cluj. A adus cu sine responsabilitate imensă, muncă adesea peste orele de program, dar și satisfacții pe măsură. Orice dotare cu echipament medical, orice lucrare de modernizare reprezintă pași înspre normalitate și înspre asigurarea unei asistențe medicale la standarde înalte pentru fiecare pacient care ne trece pragul. Satisfacția pacienților rămâne cel mai important indicator de performanță pentru noi.

– Care este valoarea echipamentelor medicale achiziționate pentru secțiile SCJU Cluj în 2017? Concret, ce aparatură și echipamente medicale ați achiziționat și cu ce fonduri?

– Anul 2017 a adus, pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, dotări cu echipamente medicale în valoare de peste un milion de euro. Dotări semnificative au fost făcute la blocurile operatorii. S-au achiziționat trei microscoape operatorii (chirurgie plastică, oftalmologie și neurochirurgie), în valoare totală de 1.810.000 lei, dar și șase mese chirurgicale (trei mese pentru chirurgie generală și câte una pentru chirurgie vasculară, artroscopie și ORL), cu valoarea de 935.000 lei, precum și o lampă pentru sala de operație (101.000 lei). Pentru Compartimentul de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă s-au cumpărat dermatom și expander de piele, în valoare de 65.000 lei. Echipamentele sunt folosite, în special, pentru tratamentul pacienților arși. Blocul operator al Secției Chirurgie Generală I a fost dotat cu o trusă de politraumă (124.000 lei). De asemenea, o parte din blocurile operatorii au fost dotate cu aparate pentru purificarea aerului cu filtru HEPA. Costul total al celor 10 aparate a fost de 535.000 lei.

Pentru RMN-ul achiziționat anul trecut s-au cumpărat accesorii compatibile, în sumă de 247.000 lei: un aparat de anestezie și o boxă specială cu sistem de comenzi externe. Pentru unul din cele două videoecoendoscoape ale Secției Clinice Gastroenterologie s-au achiziționat două echipamente compatibile – un videogastroscop și un videocolonoscop. Echipamentele, în valoare de 140.000 lei, permit investigații precise și minim invazive.

Lista dotărilor din 2017 continuă cu 10 bucăți monitoare, 4 monitoare cu funcții vitale și capnograf, 6 monitoare numai pentru funcții vitale, care au fost distribuite în o parte din secțiile spitalului. Costul total al monitoarelor a fost de 128.000 lei. S-au achiziționat și două ecografe, unul pentru medicină internă (251.000 lei), care funcționează în Secția Clinică Gastroenterologie, și un ecograf pentru Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală. Am mai cumpărat și un EEG portabil (79.000 lei).

Serviciul de Anatomie Patologică a fost dotat cu două microscoape de laborator pentru diagnostic histologic/ citologic, în valoare de 107.000 lei. Din fonduri alocate de Ministerul Sănătății s-au mai achiziționat injectomate (14 bucăți – 58.000 lei), un electrocauter (115.000 lei) și o canapea de examinare pentru chirurgie maxilo-facială.

Tot în 2017 am obținut, printr-un program al Băncii Mondiale, echipamente medicale în valoare de peste 1.000.000 lei. În principiu, prin Banca Mondială am primit aparate de anestezie de înaltă performanță, pentru blocurile operatorii ale secțiilor Obstetrică-Ginecologie III, Neurochirurgie, Ortopedie I-II, Chirurgie Generală II, ORL și pentru Compartimentul Clinic Chirurgie Orală și Maxilo-Facială. Prin același program, secțiile au primit aspiratoare portabile mecanice, ventilatoare portabile și dispozitive pentru transportul pacienților obezi.

– Câte din secțiile SCJU Cluj au fost reabilitate sau modernizate în 2017?

– Principalele lucrări de modernizare, din 2017, au fost făcute în cadrul secțiilor care funcționează în clădirea Medicală I: Secția Clinică Medicină Internă I, Secția Clinică Cardiologie I, Secția Cardiologie II Intervențională și Secția Clinică Gastroenterologie. Lucrările cele mai semnificative s-au făcut la Secțiile Medicină Internă I și Cardiologie I, care au fost igienizate și reabilitate în totalitate. În primul rând, în luna august a anului trecut am reușit să închidem clădirea, unde, la demisol, am schimbat toate țevile (vechi de peste 30 de ani) și am renovat parterul. Lucrări de modernizare s-au făcut la etajul I al clădirii, precum și la mansardă. S-a extins instalația de oxigen în toate saloanele Secției Clinice de Gastroenterologie. Lucrările de anul trecut continuă un proiect de modernizare început acum câțiva ani, care a presupus, într-o primă fază, reabilitarea și dotarea Laboratorului de Endoscopie, precum și a Secției Cardiologie Intervențională II (în speță, a Laboratorului de Angiografie). Alte lucrări de reparații curente au fost demarate la Ortopedie I-II, Chirurgie Orală și Maxilo-Facială, Psihiatrie I, Ginecologie I-II. În clădirea „Palat” (Clinicilor nr. 4-6) s-a înlocuit tabloul electric general, s-au făcut lucrări de igienizare și reparații pentru saloane, sala de tratament, boxe de curățenie. Compartimentul de terapie intensivă al Secției Clinice Chirurgie Generală II a fost, de asemenea, renovat și igienizat.

Am amintit, în linii mari, doar o parte din lucrările întreprinse anul trecut. Din păcate, vechimea clădirilor înseamnă o muncă sisifică – lucrările de reparație trebuie refăcute în mod constant.

Tot anul trecut am relocat Secția Oncologie Medicală (care funcționa pe strada Louis Pasteur) în clădirea care deservește, în prezent, și Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală. Am mutat, de asemenea, Farmacia 89, de pe strada Emil Isac nr. 1, în clădirea în care funcționează Compartimentul de Medicina Muncii. Relocarea a fost necesară deoarece Farmacia funcționa într-un spațiu care aparținea Primăriei și pe care am fost nevoiți să îl eliberăm.

– Câți dintre șefii de secții au fost schimbați în 2017?

– Începând cu octombrie 2016 au fost numiți 11 noi șefi de secție. Toți cei care au fost înlocuiți au împlinit vârsta legală de pensionare, de 65 de ani.

– Câți medici și asistenți a pierdut SCJU Cluj, în 2017, pentru că au plecat să lucreze în străinătate sau la clinici private?

– În general, medici pleacă foarte puțini, în timp ce, în cazul asistentelor, plecarea se datorează pensionării. Nu avem date concrete privind migrația în străinătate a forței de muncă. Poate, Colegiul Medicilor are o situație mai clară și actualizată.

– Câte angajări ați făcut în 2017, pe ce posturi, și ce deficit de personal aveți în prezent?

– În total, în 2017 am angajat 247 persoane, în timp ce au plecat 154 angajați. Cei mai mulți angajați noi au intrat pe posturile de asistenți medicali (99) și personal auxiliar (infirmiere, îngrijitoare, brancardieri) – 104 posturi ocupate. În continuare, avem peste 400 de posturi vacante.

– Cum apreciați activitatea personalului din SCJU Cluj, în 2017?

– Personalul spitalului este, în continuare, supraîncărcat, iar incertitudinea legislativă privind salarizarea nu contribuie deloc la îmbunătățirea moralului angajaților. Mai mult, avem peste 1500 de paturi, dar personalul administrativ este normat la nivelul unui spital de 1000 de paturi – din nou vorbim de supra-aglomerare și stres ocupațional. În contextul dat, cred că ne descurcăm mai mult decât onorabil. Găsesc aici prilejul de a adresa un cuvânt de mulțumire tuturor angajaților – cadre medicale sau personal administrativ – pentru efortul constant și solicitant pe care îl depun în munca lor zilnică.

– Cum caracterizați colaborarea cu Casa de Asigurări? Dar cea cu Ministerul Sănătății?

– În principiu, relația cu Casa Județeană de Asigurări este bună, în limitele contractulul semnat. Din păcate, în continuare ne confruntăm cu aceeași problemă: sumele realizate peste contract nu sunt decontate. În 2017 am depășit contractul cu peste  14 milioane de lei (3 milioane de euro!). Câte s-ar fi putut realiza cu acești bani? Firește, e de înțeles că aspectul depășește competențele caselor județene. Aceste chestiuni trebuie negociate și stabilite foarte clar, la nivel național. Ceea ce trebuie înțeles este că spitalul nu poate refuza pacientul pentru că s-au terminat fondurile, dar aceste cheltuieli sunt pierderi, deoarece CAS nu decontează peste contract. În aceeași linie se încadrează și relația cu Ministerul Sănătății. De cele mai multe ori, din partea ministerului am avut sprijin financiar consistent și consecvent, pentru dotări cu echipamente medicale.

– În ce măsură Primăria și Consiliul Județean Cluj v-au sprijinit, în 2017?

– Ne-a fost alocat, în 2017, din partea Consiliului Local, un sprijin financiar în valoare totală de 1.684.000 lei. O parte din bani au fost folosiți pentru asigurarea necesarului de combustibil, piese auto și întreținere autospeciale SMURD și a aparaturii din dotarea acestora. Restul sumelor au fost alocate pentru lucrările de renovare, reparații curente, modernizare și igienizări pentru Secțiile Cardiologie I, Oftalmologie, Psihiatrie I, Ortopedie-Traumatologie II, Neurologie I, Obstetrică-Ginecologie III („Stanca”) etc. Finanțarea de la Consiliul Județean, în valoare de 390.000 lei, a acoperit o parte din reparațiile capitale la acoperișul clădirii administrative.

În continuare, nevoile spitalului de finanțare sunt mari pentru tot ceea ce înseamnă infrastructură și lucrări de reabilitare, mai ales din cauza structurii pavilionare și a clădirilor vechi în care ne desfășurăm activitatea. Precizez și de această dată: clădirile în care funcționează la ora actuală Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca au fost, în marea lor majoritate, construite în jurul anului 1900. Vechimea clădirilor determină ca orice lucrare de reabilitare să fie depășită în 7-8 ani și să fim nevoiți să reîncepem procesul de reparații, din cauza deteriorării rapide.

– Care considerați că este cea mai mare realizare a dvs, pentru SCJU Cluj, în 2017?

– Reabilitarea fiecărui salon și achiziționarea fiecărui echipament reprezintă realizări. Cu toate acestea, dacă ar fi să discutăm de cea mai mare realizare, aș menționa, din nou, achiziționarea microscoapelor operatorii, reabilitarea clădirii Medicală I, precum și introducerea sistemului de brățări de identificare pentru pacienții internați. Tot la acest capitol aș încadra și intabularea clădirilor din zona Clinicilor. Până acum, de exemplu, nu puteam depune anumite proiecte, deoarece clădirile nu erau intabulate. Acum am rezolvat problema și îmi doresc ca în acest an să finalizăm procesul de intabulare și pentru clădirile din complexul Neurochirurgie.

– Care sunt urgențele de rezolvat în 2018? Cum le veți rezolva?

– O mare problemă rămasă nerezolvată, dar demarată în 2017, este reabilitarea și modernizarea bucătăriei, precum și implementarea sistemului de transport al hranei către pacienți. Estimăm că proiectului va fi încheiat la începutul lunii aprilie. Tot urgențe reprezintă finalizarea proiectului de reabilitare a blocului operator care deservește secțiile clinice Ortopedie-Traumatologie I și II și îmbunătățirea condițiilor hoteliere în secțiile clinice Neurologie I și II. În limita fondurilor disponibile, vom iniția lucrări de renovare și reparații curente la secțiile clinice Dermatologie, Oftalmologie, Reumatologie și Endocrinologie.

– Care sunt ultimele vești despre Spitalul Regional de Urgență?

– Am participat, în ultimele luni, la mai multe discuții cu reprezentanți ai Ministerului, pe această temă. Într-adevăr, Spitalul Regional de Urgență începe să prindă contur, însă de la proiect la implementare este cale lungă. De asemenea, climatul de incertitudine privind demararea lucrărilor ne pune și pe noi în dificultate, în privința prioritizării investițiilor.

– Ce așteptări aveți de la Ministerul Sănătății, în 2018?

– Cele pe care le-am avut mereu. Îmi doresc o relație de colaborare eficientă, deschisă și asumată. În plus, îmi doresc stabilitate și coerență decizională. Orice fluctuație la acest nivel are impact asupra activităților noastre. De aceea, pentru a încheia toate proiectele pe care le-am început, dar și cele pe care le vom pune în mișcare de acum încolo, avem nevoie de sprijin și ghidare.

M. TRIPON