Domeniul IT – cheia de dezvoltare a economiei clujene

Cluj-Napoca este în momentul de faţă în domeniul IT cel mai dezvoltat şi mai promiţător oraş din ţară, la concurenţă cu capitala, Bucureşti.

Conform studiului „Industria TIC în 2009-2010”, elaborat de Institutul de Tehnică de Calcul Bucureşti, în anul 2010 Judeţul Cluj deţinea locul doi per ansamblul industriei ITC, după Bucureşti, cu peste 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 md. euro şi 8.500 de salariaţi. Astăzi în Cluj lucrează 15.000 de specialişti IT, în firme autohtone sau cu capital străin. Aproape toate comenzile pe care le execută firmele IT existente în Cluj sînt destinate pieţei europene sau internaţionale.

Totuşi, acest extrem de bine conturat boom din domeniul IT clujean nu a apărut din neant. El are la bază o istorie mai puţin cunoscută de publicul larg, începută în urmă cu peste o jumătate de secol. Era la finalul anilor „60 cînd liderii comunişti doreau ca şi în România să fie introdusă informatica şi în acest sens au stabilit relaţii atît economie, cît şi de specializare şi schimburi de experienţe cu Franţa. O serie de profesionişti au plecat atunci la specializare în această ţară şi au reuşit să folosească informaţiile acumulate într-un mod extrem de creativ. De altfel, creativitatea trebuia să înlocuiască în acele vremuri, dar şi mai tîrziu, lipsurile materiale şi de tehnologie. De exemplu, în Cluj a fost făcut unul dintre primele calculatoare din România. Se numea „Dacic” şi a fost creat, după tehnologie franceză, de cercetătorii de la Institutul de Tehnică de Calcul.

Un alt calculator, „PRAE 1000”, a fost primul Personal Computer (PC) din România. A fost făcut în anii „80 şi era o copie a celebrului în epocă ZX81, un computer englezesc care se comercializa cu 100 de lire, ceea ce însemna un preţ foare accesibil pentru piaţa din Anglia. PC-ul românesc „PRAE 1000” era legat la un casetofon care asigura stocarea de date şi la un televizor, pentru afişaj. Tastatura, prima tastatură plată, a fost inventată de unul dintre inginerii din echipă şi a fost folosită chiar şi în şcoli. Unii dintre patronii de astăzi ai firmelor de software din Cluj au văzut prima dată în viaţa lor acest Personal Computer, a explicat creatorul acestui calculator, Pátrubány Miklos.
Ceea ce este cert este că în Cluj exista un grup de specialişti foarte inteligenţi, care au pus practic bazele informaticii în această regiune.
„Erau cercetători foarte valoroşi, iar unii dintre ei sînt prezenţi şi acum în viaţa informatică. Într-adevăr Clujul a fost, încă de la sfîrşitul anilor „60, cînd a fost demarat un program naţional de introducere a informaticii, în avangarda acestui domeniu. S-a nimerit să existe atunci o echipă foarte performantă, care s-a grupat în două centre, la „Centrul Teritorial de Calcul” şi la „Institutul de Tehnică de Calcul”. Şi oamenii aceştia au făcut într-adevăr lucruri de excepţie şi aşa a început şcoala clujeană de informatică să se manifeste şi la UBB şi la Politehnică. Clujul a rivalizat încă de la începutul anilor „70 cu Bucureştiul fără nicio problemă şi fără complexe”, a explicat Alexandru Tulai, preşedintele Consiliului Director al Cluster-ului Cluj IT, care este cel mai important cluster de acest fel din ţară.

Pe vremea comunismului informatica a fost introdusă pe scară largă în întreprinderile mari din România, după modelul folosit de americani, ceea ce a asigurat acumularea unor experienţe diverse în domeniul IT, în corelaţie cu toate industriile.

În 1990, cînd industria românească s-a topit, domeniul IT a rămas fără clienţi pentru care să furnizeze soluţii. Această situaţie nu a durat însă mult, pentru că ţările vest-europene se aflau în plină dezvoltare la acel moment şi aveau nevoie de specialişti în IT mai mulţi decît puteau găsi.

„Încă de prin anii „90 unii români şi-au dat seama că România ar putea deveni o puternică forţă exportatoare în domeniul IT. Puterea şcolii noastre venea practic dintr-o slăbiciune. Mai precis, slăbiciunea sistemului nostru de învăţămînt, lipsa de tehnică avansată, s-a dovedit a fi un avantaj. Învăţămîntul unor ţări ca Franţa, Anglia, Germania este pragmatic. În facultăţi au toată aparatura de care au nevoie. La noi se lucra mult mai mult pe hîrtie, lucru care, la vîrful piramidei, a generat nişte specialişti cu putere foarte mare de abstractizare şi de modelare. La noi condiţiile au fost atît de dure, că au trebuit să inoveze, sistemul acesta care nu era foarte pragmatic stimula creativitatea. E adevărat, într-un procent mic, dar se creau vîrfuri”, a precizat Alexandru Tulai.

Acesta îşi aminteşte că, la începutul anilor ‘90, România, dar şi Clujul, ca pepiniere de specialişti IT, erau cunoscute pînă dincolo de Ocean. „În SUA şi Europa doar eu ştiu 20 de profesori care au fost colegi de an cu mine. Erau foarte buni, au plecat de la început. Unul dintre prietenii care a plecat după Revoluţie mi-a povestit că un profesor de la MIT (Massachusetts Intitut of Technolgy) l-a întrebat de unde este, iar prietenul meu i-a spus că este din Europa, fără să intre în detalii. „De unde din Europa?”, a întrebat profesorul. „Păi acum, nu cred că ştiţi ţara”, i-a răspuns prietenul meu. La insistenţele profesorului i-a spus că este vorba de România, iar acesta a insistat: „De unde din România?” Iar cînd i-a răspuns că din Cluj, l-a întrebat de la ce universitate. Acest lucru arată că la acel moment, în anii „90, şcoala de IT din Cluj era cunoscută chiar şi în America”, a spus Tulai.

Cert este că în acest context, după exodul specialiştilor IT, care a durat cîţiva ani buni, între 1995 şi 2000, în Cluj, cei care nu au plecat, şi-au făcut firme. „Peisajul” IT clujean fiind cunoscut şi în afară, au venit şi străini şi au deschis aici companii, prin care şi-au fructificat atît relaţiile pe care le aveau în Europa, cît şi mîna, deşi mai corect ar fi să spunem de această dată „creierul”, de lucru local.

„Şi atunci, de prin 1995, fenomenul care s-a întîmplat este că, fiind masa asta puternică de specialişti, deoarece nu mai exista producţie autohtonă, a găsit acest debuşeu să vîndă în afară. Întîi au plecat, au plecat mulţi. Dar după aceea s-au prins că nu pot pleca toţi. Şi-au făcut firme pentru a lucra pentru cei din afară la preţuri mult mai mici, pentru că cele mai mari costuri sînt cu oamenii”, a spus Tulai.

Acesta consideră că, în acest moment, domeniul IT clujean se află la cel mai înalt punct al său în ceea ce priveşte potenţialul de dezvoltare. În prezent în Cluj există zeci de firme IT cu sute de angajaţi, dar care lucrează aproape exclusiv pentru firme din afara ţării, din Europa sau alte părţi ale lumii. Oamenii sînt bine plătiţi, dar totuşi salariile sînt de vreo trei ori mai mici decît ale specialiştilor de valoarea lor din Vest.

Sînt însă specialişti care cred că au identificat o problemă în această dezvoltare teribilă: creşterea exponenţială a domeniului IT nu va putea fi susţinută la nesfîrşit. Practic, se va întîmpla şi în acest domeniu ceea ce s-a întîmplat cu lohn-ul, pentru că şi outsourcingul IT este tot un fel de lohn, iar istoria a arătat care este cursul lucrurilor.

„Aceste produse IT sînt şi ele ca şi alte produse. Un pantalon care se făcea mai demult în România – mă refer la textile, pentru că e tot un fel de outsourcing – se făcea cu patru dolari, cu toate costurile. Apoi se vindea în Germania, în magazine, cu 28 de dolari sau mai mult. Acelaşi lucru se întîmpla şi cu alte servicii. De exemplu în industria de confecţii metalice, se primeau comenzi, desene tehnice, cu specificaţii, se făcea execuţia. Da, dar marja ta de profit este minimă în ecuaţia asta. La fel se întîmplă şi în industria sofware, pentru că, nefiind tu în ecuaţia finală, în lanţul valorii, nu poţi să negociezi. Nu intri în ecuaţia cererii şi a ofertei, unde se stabileşte preţul, intri în zona regiei de producţie”, a afirmat Stelian Brad, care este membru în consiliul de directori al Cluster Cluj IT.

Alexandru Tulai crede chiar că în cîţiva ani acest boom al domeniului IT, care în mod evident a adus mulţi bani către Cluj şi către regiune, va începe să dea înapoi. El crede că firmele din Cluj ar trebui să profite de această perioadă de acumulare de capital pe care o cunosc pentru a-şi dezvolta şi „planuri B”.

Una dintre cele mai mari probleme pe care unii specialişti le văd la dezvoltarea de tip outsourcing este aceea că industria IT clujeană este doar o furnizoare de soluţii la probleme foarte specifice, care se cer din afară, dar cei care creează aceste soluţii nu deţin drepturile de proprietate pe ideile pe care le găsesc.

„De fapt cum funcţionează? Se închiriază nişte oameni care sînt integraţi într-o echipă a unui client din afară, a unui furnizor din afară, tu fiind subcontractor la nivelul 1, 2, 3, sau 5 şi aşa mai departe. Asta înseamnă că eşti închiriat pentru competenţele tale, dar proprietatea intelectuală rămîne afară, la fel şi experienţa de lucru cu clienţii, contactul cu clientul, pe care tu nu îl ai. Tu livrezi exact ce ţi se spune şi nu ai proprietate asupra ideii, nu o poţi reproduce, nu o poţi vinde. Este un fel de lohn al ideilor”, a spus Tulai.

În aceste condiţii, liderii clusterului cred că industria IT clujeană ar trebui să se reorienteze către piaţa locală, cea românească. Ei văd în România acel potenţial pe care îl văd şi străinii – una dintre cele mai mari pieţe de desfacere ale Europei. Atîta doar că, dacă românii ar produce pentru români, termenii contractului ar putea fi mai benefici pentru ambele părţi. Firmele clujene de IT, sau pentru început măcar o parte dintre ele, ar putea lucra, în lipsa unei industrii autohtone, pentru comunitatea românească, prin intermediul administraţiei.

Unul dintre scopurile principale pentru care a fost creat Clusterul Cluj IT este acela de a asigura cadrul de dezvoltare pentru proiecte care să vizeze comunitatea locală, dar şi condiţiile pentru dezvoltarea cercetării.

Cluj IT este, practic, o asociaţie de tip cluster inovativ înfiinţată în octombrie 2012, avînd ca membri fondatori 23 de companii IT, două instituţii de învăţămînt superior – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Universitatea „Babeş-Bolyai” -, 7 instituţii publice şi organizaţii catalizator. Clusterul încearcă să coalizeze mediul universitar, cu mediul de afaceri şi cu administraţia, pentru conturarea unui peisaj în care să se poată susţine acele idei şi acei oameni capabili de inovare, într-un mediu autohton şi pentru beneficiul României. Cu alte cuvinte, ideile româneşti să poată fi patentate aici şi apoi exportate, cu profit, nu să fie create sub umbrela şi în beneficiul unei entităţi străine.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Clusterului Cluj IT este „Cluj Innovation City”. Proiectul are sprijinul municipalităţii clujene, care a identificat şi un teren de 200 de hectare, care ar putea servi drept suport pentru dezvoltarea acestui proiect, care presupune crearea unor institute de cercetare, a unor incubatoare de afaceri, a unor laboratoare şi, în general a unei întregi infrastructuri necesare cercetării, dar şi condiţiilor de trai. Proiectul presupune şi construirea unui cartier de locuinţe, cu hoteluri şi magazine, alături de clădirile destinate cercetării.

„Cluj Innovation City” presupune crearea a nu mai puţin de 17 institute care vor fi grupate pe tematici diferite pe patru domenii principale: bioeconomie, sănătate, energii verzi şi mediu şi IT. Aceste domenii au fost stabilite în concordanţă cu Strategia 2020 a Comisiei Europene, care înseamnă practic acele direcţii de dezvoltare stabilite pentru întreaga Uniune, pe care şi România trebuie să le respecte.

Domeniul IT însă va funcţiona ca domeniu de suport pentru celelalte, respectiv sănătate, mediu şi bioeconomie.

„Domeniul IT fiind o industrie de suport, nu va fi un domeniu distinct, ci va funcţiona pentru toate celelalte, pentru că le poate ajuta să se dezvolte. IT-ul este instrumentul care împachetează soluţia şi o duce în piaţă. IT-ul este vehiculul de transfer tehnologic, care este soluţia de trecere a inovării în economie, ca soluţie şi valorificare a proprietăţii intelectuale, inclusiv la scară intelectuală. Institutele acestea de cercetare nu ţin de o instituţie anume şi de un domeniu, ci de o problematică”, a spus Alexandru Tulai.

De exemplu, unul dintre institute va fi destinat dezvoltării rurale şi va putea ajuta la dezvoltarea satelor din Transilvania, cu soluţii specifice la problemele pe care comunităţile le au, fie că este vorba de învăţămînt, societate sau economie.

Un alt proiect pe care Clusterul Cluj IT l-a pornit, cu fonduri europene, este un proiect pilot care are ca scop conceperea şi apoi realizarea unor soluţii pentru Cluj, care sînt specifice oraşelor „brained city”. Mai pe româneşte, proiectul va pune la dispoziţia comunităţii o serie de soluţii IT menite să le facă viaţa mai confortabilă sau să afle mai uşor anumite lucruri. Unul dintre produsele care vor rezulta din acest proiect sînt aşa numitele hărţi dinamice, care vor oferi utilizatorilor informaţii corelate. De exemplu, harta va putea oferi date despre o clădire din centrul Clujului, care să acopere atît informaţii de localizare, cît şi culturale sau istorice.

„Un exemplu mai deosebit este informatizarea mediului cultural. Vom folosi paradigme extrem de avangardiste, care modelează foarte bine ceea ce înseamnă folosirea datelor culturale şi geografice. Aceste depozite de date culturale pot fi accesate de pe calculatoare sau mobile, dar nu vor fi depozite de date brute, ci vom genera hărţi dinamice pentru a-i ghida pe turişti, pe cetăţeni, pe cei care doresc să le folosească. Prin ele se vor găsi foarte uşor date despre cultura locală, corelate cu date istorice, dar şi cu cele legate de spaţiu. Dacă te afli într-un anumit loc, sistemul îţi furnizează o paletă de informaţii din punct de vedere cultural, istoric, geografic. Este vorba de o navigare în spaţiu, dar şi în timp”, a explicat managerul proiectului, Paulina Mitrea.

Alte soluţii introduse deja în Cluj-Napoca, care ţin de domeniul soluţiilor inteligente de administraţie, sînt plata parcării sau a biletelor pentru transportul în comun prin SMS sau plata on-line a taxelor şi impozitelor.

Elena STANCIU, AGERPRES