Doar 4% dintre orăşeni colectează separat deşeurile de echipamente electrice şi electronice

Aproximativ 60% dintre locuitorii din mediul urban separă deşeurile pentru a fi reciclate ulterior şi doar 4% dintre aceştia colectează separat deşeurile de echipamente electrice şi electronice. La sate, nici nu se pune problema.

Conform studiului „Atitudini şi obiceiuri referitoare la deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE)”, efectuat de GBD Research, cele mai separate deşeuri de către orăşeni sînt plasticul, hîrtia, sticla şi produsele metalice. Deşeurile de echipamente cele mai des predate sînt televizoarele (49%), frigiderele (33%) şi maşinile de spălat (28%), radio-casetofoanele, calculatoarele personale, aspiratoarele şi fiarele de călcat (10%), becurile economice şi telefoanele mobile (5%).

Întrebaţi ce aparatură electronică nefuncţională sau înlocuită au în casă, cei mai mulţi au răspuns că au telefoane mobile sau tablete (39%), televizoare şi monitoare (30%), radio-casetofoane (17%), calculatoare / laptopuri (16%), aspiratoare (15%), imprimante (13%), maşini de spălat (12%), frigidere (12%), scule electrice (11%) şi becuri economice (10%), în timp ce 33% dintre repondenţi susţin că nu deţin astfel de deşeuri. Motivele păstrării acestora în gospodărie sînt: ca rezervă pentru piese sau cu intenţia de a le repara (25%), nu sînt cunoscute existenţa facilităţilor de debarasare în apropiere (12%), nu ştiu ce să facă cu ele sau nu ştiu că se reciclează (11%), lipsa timpului (9%) şi valoarea sentimentală (3%). Privind reciclarea acestora, cele mai multe răspunsuri se referă la refolosirea materialelor (38%), motive ecologice de protecţie a mediului împotriva efectelor toxice provocate de componentele acestora (36%), repararea şi reutilizarea acestora (15%).

De semnalat că, deşi numai 4% dintre repondenţi declară că fac colectare separată pentru deşeurile electrice, 87,5% dintre ei ştiu că pot preda deşeuri electrice spre reciclare. Studiul mai arată că doar 36% din repondenţi susţin că au predat efectiv deşeurile electrice către entităţi autorizate. Dintre acestea, au fost menţionate punctele de predare din oraş (30,6%), magazinele – la achiziţia unui echipament nou (26%) şi firmele specializate (13%). De asemenea, 6% dintre repondenţi menţionează că au predat DEEE persoanelor care trec prin zonă şi ridică deşeuri de fier vechi.

Principalele bariere pentru cei care nu colectează deşeurile (40%) sînt: percepţia conform căreia ulterior acestea nu sunt preluate separat (30%), faptul că nu ştiu unde ar trebui să le depună sau lipsa facilităţilor (33%) şi lipsa de preocupare şi timp (29%).

România – atenţionată pentru nerespectarea legilaţiei privind deşeurile electrice
Organizaţia Ecotic estimează că volumul de deşeuri electrice prezent în gospodăriile urbane, care au cel puţin un membru între 18-65 ani, este de 7,1 kg/locuitor.

România, ca membră a Uniunii Europene (UE) trebuie să colecteze, în vederea reciclării, 4 kg DEEE / locuitor / an, însă rezultatele înregistrate nu au depaşit 1,5 kg/locuitor. Pînă în 2021, în ţara noastră trebuie colectată 60% din cantitatea de echipamente noi pusă anual pe piaţa autohtonă, iar, pînă în 2020, 50% din deşeurile generate de populaţie trebuie să se regăsească în fluxuri de reciclare.
La mijlocul lunii octombrie, România a primit, alături de Spania, Letonia şi Polonia, un aviz motivat pentru neaplicarea normelor UE privind DEEE. Comisia Europeană solicită celor patru ţări să trimită detalii despre modul în care este transpusă în dreptul naţional legislaţia UE referitoare la DEEE, obligaţie care trebuia îndeplinită pînă la mijlocul lunii februarie. Dacă statele atenţionate nu acţionează în termen de două luni, cazurile pot fi trimise în faţa Curţii de Justiţie a UE.