DEJ: 33 de proiecte de dezvoltare urbană în valoare de 150 de milioane de euro

„Mă bucur că în ultima perioadă am reușit să concretizăm dorinţa de a aduce cât mai multe fonduri nerambursabile în municipiul nostru. În fapt, dorinţa de dezvoltare a oraşului nostru este dorinţa tuturor dejenilor. Am mai spus-o şi repet: un oraş precum Dejul, cu aproximativ 40.000 de locuitori, nu se poate dezvolta fără fonduri europene şi nerambursabile.

Preocuparea mea prioritară a fost de a atrage fonduri euopene. Administrarea oraşului depinde de toţi dejenii: susţinerea unităţilor de învăţământ, reparaţiile drumurilor, întreţinerea spaţiilor verzi, susţinerea culturii, tot ce înseamnă buna gospodărire a oraşului o facem în fiecare an, dar dacă nu reuşim să accesăm fonduri nerambursabile nu putem să dezvoltăm oraşul. Şi acestra a fost scopul nostru principal, al meu în calitate de primar, şi, cu precădere, dorinţa dejenilor care aşteaptă o modernizare o oraşului în care trăiesc şi investiţii concrete. Am reuşit să fac acest lucru încă din primul meu mandat şi am atras fonduri nerambursabile pentru unităţi de învăţământ de elită – noi avem la Dej un prestigios liceu centenar, Colegiul Național „Andrei Mureșanu”-, apoi pentru sănătate, pentru Parcul Balnear Toroc, pentru infrastructura urbană”, a evidențiat, pentru cotidianul „Făclia”, primarul municipiului Dej, Costan Morar.

„Am fost promovaţi în Programul Operaţional Regional (Regio), finanțat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene, prin proiectele derulate în anii anteriori la Colegiul Național „Andrei Mureșanu”, în alte unități de învăţământ, în sănătate, şi în infrastructura urbană.

„În etapa 2018-2022 avem 30 de proiecte pe fonduri nerambursabile, în valoare de 155 de milioane de euro, pentru care am semnat contractele de finanţare din fondurile structurale ale Uniunii Europene. Alte trei proiecte sunt în faza de evaluare. Pentru modernizarea drumului D1C, cu o intensă circulație auto – transport de mare tonaj, în special – s-au încheiat procedurile de licitație. Într-o săptămână va începe această mare lucrare, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro.

Pentru infrastructura supraterană a municipiului sunt cu finanțare asigurată şapte proiecte. 1.Refacerea păturii asfaltice a carosabilului și a trotuarelor străzii 1 Mai (tronson 1 Mai 182, intersecție strada I.P. Reteganu), proiect care include și consolidarea Podului peste Someș; a străzilor Libertății și Bistriței până la limita administrativă teritorială a municipiului, incluzând și accesul spre Autobaza Transurb Dej. Clădirea veche a Autobazei Societății de Transport în Comun a fost deja demolată, se construiește un nou edificiu, respectiv o hală ultramodernă cu încărcătoare speciale pentru autobuze electrice, cu spălătorie auto și alte facilități. Totodată, municipalitatea va schimba complet aspectul a 11 stații de autobuz.

2. Modernizare structurii de acces în zona centrală a orașului, dinspre Ocna Dej, cu arterele Mihai Viteazu, Minerilor, Albăstrelelor, Țibleșului, Eroilor și Pinticului, proiect în valoare de 10 milioane de euro. Lucrarea a fost demarată în urmă cu trei luni.

3. Amenajarea zonei pietonale centrale în scopul reducerii substanțiale a emisiilor de carbon

4. Modernizarea străzilor Unirii, Dobrogeanu-Gherea, Ecaterina Teodoroiu, Avram Iancu, George Coșbuc, Regina Maria, Mircea cel Bătrân, Mărășești (între Mircea cel Bătrân și Gheorghe Șincai), Gheorghe Șincai, 1 Mai (între strada George Coșbuc și strada Ion Pop Reteganul), Crângului.

5. Dezvoltarea infrastructurii de transport alternativ în municipiu, prin extinderea sistemului de închiriere automată a bicicletelor, cu cinci noi stații și 60 de biciclete. 6. Îmbunătățirea transportului public prin achiziția a 20 de autobuze electrice, care vor fi aduse la Dej în următoarele două luni 7. Creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public al orașului.

Învățământ: „Clădirea veche a Grădiniței „Junior” a fost demolată și este în construcție un sediu nou. În fosta Policlinică Militară amenajăm o creșă modernă, lucrările vor fi finalizate în această vară. În cartierul Dealul Florilor am extins Grădinița „Lumea Piticilor” și acum amenajăm spațiul existent. Municipalitatea a vizat, de asemenea, creșterea eficienței energetice la Școlile Gimnaziale „Avram Iancu” și „Mihai Eminescu” și la Școala de pe strada Mixandrelor. A fost schimbată tâmplăria și acoperișurile, este asigurat agentul termic. Construim, la GN 1, o școală nouă, proiect în valoare de 4 milioane de euro, iar la „Avram Iancu” o sală de sport școlară.. De lucrări de modernizare beneficiază și Liceele Tehnologice „Someș” – proiect în valoare de 2 milioane de euro – și „Constantin Brâncuși” – investiție de 2,5 milioane de euro -, în scopul atragerii tinerilor spre învățământul profesional și tehnic. Sunt, în total, 13 proiecte cu fonduri nerambursabile pe linie de învățământ”.

Sănătate. Proiectele derulate de municipalitate includ reabilitarea și dotarea noii locații a Ambulatoriului Spitalului Municipal și îmbunătățirea accesului populației la serviciile medicale ale acestuia.

Turism, agrement: „Dejul va deveni o stațiune turistică de interes național. În urmă cu ani și ani, Dejul a fost un oraș poluant. Încet dar sigur ne-am transformat într-un centru urban verde. Am investit în Platforma Sud, în unități de producție nepoluante. Am făcut, cu prioritate, investiții în zone de agrement. În urmă cu zece ani, am finalizat o investiție de 2,5 milioane de euro în Parcul Balnear Toroc. Iar în 2018 am extins-o, cu ofertă suplimentară la bazinul de înot, cu bazin pentru tobogane, unul pentru copii și altul cu apă sărată, pentru tratamente. A fost suplimentat și spațiul de cazare. Dejul este Stațiune Turistică de interes local, din 2018. Atunci am și depus un proiect în valoare de 7 milioane de euro, care a trecut de faza de evaluare și putem vorbi de o extindere cu aproximativ 8 hectare a zonei de tratament care include servicii de fizioterapie, parafină, recuperare și bazine cu apă sărată pentru afecțiuni reumatice.Vor fi proiectate grote „îmbrăcate” în blocuri de sare, iar în interior se vor afla bazine cu apă sărată. Este un proiect ambițios, pentru că terenul din perimetrul Toroc este instabil și trebuie să fie consolidat. Pe de altă parte, preconizăm reconversia terenurilor și suprafețelor degradate și neutilizate din Pădurea Bungăr – proiect în valoare de 3 milioane de euro; vom ști câștigătorul licitației peste două săptămâni”.

Totodată, edilul șef a subliniat că digul râului Someș, care începe din dreptul Gării, va deveni un loc primitor, cu terase cu flori și un sistem de iluminat adecvat, spre strada Ion Pop Reteganul și spre baza sportivă.

La Dej se va construi un Teatru de Vară, între Bazinul de înot – investiție finalizată, care va fi inaugurată săptămâna viitoare – și Centrul de Excelență în Volei. Zona va fi legată de Parcul Mare al orașului printr-o frumoasă alee pietonală.

Primarul Costan Morar a declarat că „proiectul său de suflet” este modernizarea centrului istoric al orașului. Zona pietonală va fi refăcută cu cuburi de piatră, iar porțiunea din fața Galeriei de Artă și a fostei farmacii va fi închisă circulației auto.

„Valorile arhitecturale ale Centrului istoric trebuie să atragă privirea în acest spațiu deschis, prietenos. În 2014, Dejul a sărbătorit 800 de ani de la atestarea sa documentară. Dejul este unul din cele mai vechi centre urbane din Transilvania. Și trebuie să păstrăm și să avem grijă de valorile sale patrimoniale, de clădirile sale remarcabile din punct de vedere arhitectural și identitar”, susține primarul, amintind, în context, că Dejul a fost dintotdeauna un centru administrativ bine definit. Din 1876 până în 1918 a fost reședința comitatului Solnoc-Dăbâca, apoi, între 1925-1950, reședință de județ, iar între 1950-1968 reședință de raion.

„Dejul este un centru administrativ bine definit, iar noi trebuie să-i păstrăm identitatea, în timp.Toate unitățile noastre de învățământ sunt azi modernizare și atrag elevi din zonele limitrofe orașului. Localnici din comunele din preajma Dejului lucrează în unități de producție și de servicii ale municipiului. Nu sunt șomeri la Dej. Spitalul Municipal este foarte bine poziționat, am investit pentru sănătate din fonduri proprii și din fonduri europene, Spitalul este unul dintre cele mai moderne din zonă, cu dotări de ultimă generație – tomograf, blocul operator, radiologie. Suntem peste anumite spitale din Cluj-Napoca, ca și dotări și investiții. Clădirea veche a spitalului va fi modernizată printr-un proiect în valoare de 3 milioane de euro. Avem în oraș o atrăgătoare Piață Agroalimentară, în care vin toți producătorii harnici din zonă. Casa de Cultură și Muzeul sunt locuri pe placul inimii dejenilor. Noi am făcut investiții pe fiecare linie de dezvoltare”, a spus edilul municipiului.

***

În opinia primarului Costan Morar, închiderea marilor unități economice ale orașului, după 1989 – Fabrica „Refractara”, Combinatul de Celuloză și Hârtie, Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA), Fabrica de mobilă, Depoul Dej-Triaj, Cooperativa meşteşugărească „Progresul”, Fabrica „Protan”, Fabrica de conserve „11 Iunie”-, a fost o imensă pierdere economică pentru oraș. „Pe terenul fostei Întreprinderi de Fibre Artificiale (IFA), personajul care cumpărat-o, apoi a demolat-o și a vândut totul la fier vechi, a lăsat tone de moloz și deșeuri. Eu am depus un proiect de decontaminare a terenului, în valoare de 5 milioane de euro. Cu siguranță acest proiect va fi finanțat iar terenul de 13 hectare va fi pus la dispoziția tuturor investitorilor de bună credință, ca să avem trăinicia acelei investiții în timp”, a punctat primarul Costan Morar.

Carmen FĂRCAȘIU