Cum şi unde pot fi angajaţi zilieri sau cetăţeni străini

Deficitul de forţă de muncă din economia românească şi unele dintre posibilităţile de a rezolva măcar parţial această problemă, sunt câteva dintre subiectele discutate cu Daniel Păcurariu (foto), inspector şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Cluj.

“Dezvoltarea economică a Clujului a dus şi la un deficit al forţei de muncă în toate domeniile de activitate. In anumite sectoare, pe lângă angajarea cetăţenilor români cu contract individual de muncă, o posibilă soluţie este angajarea zilierilor. In acest an legislaţia fost simplificată, iar domeniile în care zilierii pot munci au fost extinse. Un astfel de angajat trebuie să fie trecut într-un registru, care este disponibil la Inspectoratul Teritorial de Muncă, şi care apoi trebuie transmis la Inspectorat pînă în data de 5 a lunii următoarte celei în care zilierul şi-a desfăşurat activitatea.” spune Daniel Păcurariu, inspector şef al ITM Cluj.

Pentru un zilier nu se achită constribuţiile de asigurări sociale de sănătate, iar angajarea se face simplu, fără a trebui îndeplinite formalităţile necesare la angajarea cu contract individual de muncă. Există însă şi cîteva limitări.

Astfel, durata activităţii unui zilier este de minim o zi, ceea ce corespunde cu 8 ore, iar durata zilnică a activităţii nu poate depăşi 12 ore. Chiar dacă beneficiarul (angajatorul) şi zilierul convin asupra unui număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se face pentru 8 ore de muncă. Zilierii nu pot presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile într-un an calendaristic. Excepţie fac cei care lucrează în agricultură, creşterea animalelor – păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, în activităţi sezoniere în grădini botanice din subordinea universităţilor, în domeniul viticol, care pot munci timp de 180 de zile, într-un an calendaristic.

Legislaţia permite şi angajarea minorilor. Un zilier minor poate presta activităţi doar la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepţie, între 15 şi 16 ani, minorul poate presta activităţi potrtivite cu dezvoltarea sa, dar numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali. Un zilier minor poate munci 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână, şi nu poate presta activitate în timpul nopţii.

Pe de altă parte, un beneficiar nu poate utiliza un zilier mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu. Dacă activitatea pe care trebuie să o depună un zilier necesită o perioadă mai lungă de timp, trebuie încheiat un contract de muncă pe perioadă determinată.

“Am observat că HORECA este unul dintre domeniile în care sunt ceruţi zilieri în această perioadă. Este admisibil ca ei să lucreze, spre exemplu, ca ajutor de bucătar sau ajutor de barman, însă numai dacă exist un bucătar sau un barman calificat, angajat cu contract individual de muncă”, mai spune Daniel Păcurariu.

În ce domenii pot activa zilierii

Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii: * agricultură, vânătoare şi servicii anexe (diviziunea 01) * silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere (diviziunea 02) * pescuit şi acvacultură (diviziunea 03) * activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor (grupa 823) * publicitate (grupa 731) * activităţi de interpretare artistică – spectacole (clasa 9001) * activităţi – suport pentru interpretare artistică (clasa 9002) * activităţi de gestionare a sălilor de spectacole (clasa 9004) * creşterea şi reproducţia animalelor semi-domesticite şi a altor animale (clasa 0149) * activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente (diviziunea 5621) * activităţi de întreţinere peisagistică – plantarea, îngrijirea şi întreţinerea de parcuri şi grădini, cu excepţia facilităţii de locuit particulară (clasa 8130) * restaurante (clasa 5610) * baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor (clasa 5630) * activităţi ale grădinilor zoologice, botanice şi ale rezervaţiilor naturale (clasa 9140) * activităţi de manipulare mărfuri şi activităţi de curăţenie şi întreţinere pot fi prestate numai în domeniile prezentate anterior.

Străinii au nevoie de avizul Inspectoratului General pentru Imigrări

“O altă soluţie ar putea fi angajarea de cetăţeni străini. Cei din Uniunea Europeană sau cei din ţări cu care România are încheiate tratate în acest sens – cum este cazul Vietnamului – nu au nevoie de aviz de angajare. Nici străinii care desfăşoară temporar activităţi didactice sau ştiinţifice, cei care fac activităţi solicitate de ministere sau alte autorităţi or cei care sunt numiţi la conducerea filialei unei firme din străinătate, precum şi alte categorii pe care nu este cazul să le enumerăm aici nu au nevoie de aviz. Ceilalţi au nevoie de un asemenea aviz, care se obţine de către angajatori, de la Inspectoratul General pentru Imigrări.” spune Daniel Păcurariu. Pentru a obţine avizul, angajatorul trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, printre care aceea de a nu fi fost condmanat definitiv pentru o infracţiune din Codul Muncii or contra persoanei, de a nu fi fost sancţionat privind nereguli în regsitrul de evidenţă a salariaţilor, precum şi aceea de a avea achitate obligaţiile către bugetul de stat.

“Există şi câteva excepţii mai notabile. Astfel, nu au nevoie de aviz, străinii care au drept de şedere temporară în România pentru studii. Ei pot fi încadraţi în muncă fără aviz, dar numai cu contract individual cu timp parţial, de maxim 4 ore pe zi. În aceeaşi situaţie se află şi străinii cu drept de şedere temporară în scop de muncă, încadraţi deja în ţară cu contract individual de muncă cu normă întreagă. Şi ei pot fi încadraţi de un alt angajator, tot maximum 4 ore pe zi. De asemenea, străinii cu drept de şedere în România pot munci şi ca lucrători detaşaţi, pe baza unui aviz de detaşare. Şi acest tip de aviz se obţine, cu respectarea anumitor condiţii, de la Inspectoratul General pentru Imigrări.” afirmă inspectorul şef al ITM Cluj.

Desigur, există şi situaţii în care legislaţia este încălcată. “Am depistat şi persoan care au drept de şedere în România, dar nu au drept de muncă, însă totuşi erau angajaţi. Marea majoritate sunt cetăţeni din Republica Moldova şi din Ucraina. În această situaţie, amenzile sunt aplicate angajatorului şi se încadrează între 10.000 şi 20.000 lei”, declară Daniel Păcurariu.

Amenzi drastice pentru munca „la negru”

Şi în acest an, ITM Cluj a depistat cazuri de muncă “la negru”. Sancţiunea maximă acordată a fost şi cea mai mare pe care legislaţia o permite, de 200.000 lei, pentru o firmă din domeniul panificaţiei. O pedeapsă similară a fost aplicată anul trecut unei firme din sectorul construcţiilor. Pentru acest tip de abatere, firmele sunt penalizate cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană care munceşte fără forme legale, însă amenda totală nu poate depăşi 200.000 lei.

V. Dădulescu