Consiliul Judeţean Cluj acuză Ministerul Apelor și Pădurilor: Ministerul a refuzat constant alocarea de fonduri pentru devierea Someşului
Consiliului Județean Cluj susţine că din cauza lipsei de fonduri necesare pentru devierea cursului Someşului nu a putut începe toate procedurile de expropiere, vinovat de această situaţie fiind Ministerul Apelor și Pădurilor.
Consiliului Județean (CJ) Cluj afirmă că a constituit încă din anul 2015 Comisia de expropriere a imobilelor pentru obiectivul „Amenajarea râului Someșul Mic în municipiul Cluj-Napoca”, iar terenurile necesare realizării tronsoanelor I și V ale investiției au fost deja expropriate și predate Administrației Bazinale de Apă „Someș-Tisa”, instituție care a și realizat lucrarea.
Privind demararea lucrărilor la tronsoanele II, III și IV, CJ Cluj afirmă că Ministerul Apelor și Pădurilor a alocat în 2019, după repetate amânări, doar 3 milioane de lei pentru devierea râului Someșul Mic, bani din care constructorul ar putea realiza doar circa 100 de metri de amenajare a malurilor, din totalul de aproximativ 4.750 de metri, cât măsoară cele trei tronsoane.
CJ Cluj mai susţine că nu putut demara procedurile de expropriere, din cauza refuzului constant al Ministerului Apelor, din ultimii trei ani, de a aloca fonduri pentru continuarea lucrărilor de amenajare a malurilor Someșului Mic.
Referitor la construirea unui pod care să permită traversarea cursului de apă pe Centura de est a municipiului, CJ Cluj afirmă că Ministerul Apelor și Pădurilor a recunoscut, prin adresa 3044 din 3 aprilie 2018, că execuția podului nu a fost prevăzută de Minister în documentațiile tehnico-economice realizate până în prezent. De asemenea, în adresă, Ministerul se angaja ca Administrația Bazinală de Apă „Someș-Tisa” să reactualizeze Studiul de Fezabilitate în vederea cuprinderii execuției podului în proiect, şi să asigure finanțarea obiectivului din fonduri guvernamentale.
Privind exproprierea imobilelor de pe tronsoanele II, III și IV, CJ Cluj precizează că în prezent așteaptă finalizarea documentațiilor cadastrale care stau la baza demarării exproprierii, acest proces fiind îngreunat de problemele la întăbularea celor câteva sute de imobile şi a terenului, precum și de recenta modificare a limitelor între unitățile administrativ-teritoriale Cluj-Napoca și Apahida.
V.D.
După aceeaşi normă şi logică conform cărora, înainte vreme, existau denumiri gen Biroul de Organizare şi Producţie a Muncii, abrevierea prescurtată fiind OPM, în traducerea epocii – Odihnă Până la Moarte. Probabil că nu mai este necesar să precizăm că denumirea „studiului” aparţine CJ Cluj.
Și-aici! „Studiu de Fezabilitate”! După care normă ortografică sau după ce fel de logică s-a scris cu majuscule?! E un oarecare studiu de fezabilitate, ca atâtea altele. N-are nimic particular, nimic propriu, ca să se justifice o astfel de grafie (că de orto- nu e vorba aici).