Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca, paşi spre un nou statut

Clujul chiar este un oraş privilegiat. Aniversarea unui secol de existenţă a Spitalului Militar de Urgenţă clujean se plasează, fericit, într-un cadru aniversar, aliniindu-se astfel instituţiilor clujene înfiinţate tot în 1919, an cu multiple valenţe pentru fiinţa noastră spirituală, an marcant pentru istoria noastră.

Motivul este pe cât de simplu, pe atât de argumentat, preferând să vă fac cunoscută o noutate absolută, posibila trecere, în jumătatea anului viitor, la o nouă denumire, apropiată de nevoie reale ale instituţiei medicale, mă refer la statutul de Spital Militar Clinic de Urgenţă!

Discuţia pe care am avut-o cu doamna colonel dr Doina Baltaru, comandant (director) al Spitalului Militar de Urgenţă “Dr. Constantin Papilian”, care ne-a oferit datele relevante, pornind de la obligaţiile momentului aniversar: “de a redeveni o bază de învăţământ , aşa cum a şi fost acest spital între 1920-1930, pe baza parteneriatului cu Facultatea de medicină a Universităţii clujene. Parteneriatul merge mai departe cu actualul UMF clujean, este de tradiţie. Avantajele? Ar aduce pentru între personalul spitalului, plus valoare, cercetare ştiinţifică la un alt nivel decât cel din zilele noastre. Ar aduce şi o componentă practică, prin accesarea de fonduri europene, granturi şi o mai bună finanţare a spitalului. Ar permite dezvoltarea infrastructurii mult peste ceea ce este în prezent. Studenţii? Da, îi putem primi în practica de vară, există deja un contract cu UMF-ul clujean în acest sens. Pentru pregătirea rezidenţilor, deocamdată nu avem încă această posibilitate legală. Iată de ce avem nevoie de statutul de secţii clinice şi apoi de cel de Spital Militar Clinic.

D. Ş: În acest context, ce este mai important?

Col dr Doina Baltaru: Resura umană este cea mai importantă. Trebuie să avem un cadru universitar titular la UMF ‘Iuliu Haţieganu’, trebuie să avem infrastructura necesară, spaţii, condiţii hoteliere pentru pacienţi şi aparatura care să asigure o asistenţă performantă în specialităţile pentru care ne dorim statutul de Spital Militar Clinic de Urgenţă. Am făcut deja demersuri, mai ales că în momentul de faţă avem două structuri care pot accede la acest statutu. Mă refer la secţia de cardiologie, respectiv cea de chirurgie generală. Aşteptăm doar şedinţa Senatului UMF Cluj-Napoca.

D. Ş: Să înţeleg că cele trei secţii sunt obligatorii?

Col. dr. Doina Baltaru: Până nu vom avea cele trei secţii, rămânem cu denumirea actuală. Abia apoi devenim Spital Militar Clinic de Urgenţă. Sper să realizăm acest lucru anul viitor, este un termen realist, avem două structuri, o pregătim pe a treia. Trebuie doar răbdare.

D. Ş: Câţi angajaţi are Spitalul?

Col dr Doina Baltaru: Sunt peste 400 de angajaţi, la 275 de paturi. Trebuie să vă spun ceva, noi suntem un sistem medical deschis, pentru că în armată sunt, în principal, persoane sănătoase. Sistemul medical militar este unul deschis, poate fi accesat şi de pacienţi persoane civile. Pentru Armată, pentru corpul angajaţilor sănătoşi, facem prevenţie. Internările sunt dominate de populaţia civilă cu probleme de sănătate, în proporţie de 75%. Cei care se interenează la noi sunt cazuri programate, cazuri cronice şi urgenţe. În aceast[ situa’ie, adresabilitatea cadrelor militare nu ar depăşi 20%.

D. Ş: Să revenim la ideea de deschidere. Câte secţii sunt? Care sunt noutăţile?

Col dr. Doina Baltaru: Dechiderea de care vă spuneam ne permite să ne menţinem pregătirea profesională, având acces la patologii diverse. Asta este cel mai important, în activitatea noastră. Cât priveşte secţiile sunt în număr de opt, pe lângă ele funcţionând compartimentele de profil, laboratoarele…, discipline dotate cu aparatură nouă, de ultimă generaţie. Pot aminti în acest context, un RMN nou de1.5 Tesla şi un angiograf. Să vă spun ceva la care ţin mult. Investiţiile Ministerului Apărării Naţionale sunt constante, sunt ritmice. Urmează să primim până la sfârşitul anului aparatură pentru asistenţa traumelor, o sală de operaţii, avem proiecte pentru a achiziţiona aparatură conformă nevoilor de sănătate ale populaţiei, ale celor care apelează la noi.

Revin la prezentul spitalului. În semn de recunoaştere a importanţei strategice a acestui spital, în ultimii trei ani au crescut, exact ce spunea şi doamna comandant colonel dr Doina Baltaru, constant sumele alocate din bugetul ministerului de profil. Anul 2018, ca să vă mai ofer un exemplu, a adus o schimbare importantă în structura spitalului prin dezvoltarea unor specialităţi medicale care au rol important în creşterea calităţii asistenţei medicale şi alinierea spitalului la standardizarea actului medical în spitalele militare, înfiinţându-se compartimentul de chirurgie spinală, cel de oromaxilofacială, de angiografie. A devenit nu de mult şi singurul spital militar care a înfiinţat un cabinet de geriatrie în ambulatoriul integrat. Celor mai sus scrise li se adaugă numeroasele misiuni în cadrul UNAVEM III Angola, în cadrul Spitalului Militar de campanie 50 Somalia.

Spitalul în sine este istorie, care trebuie cunoscută, bine cunoscută, mai ales că pornirea are loc într-un an emblematic, repet, 1919. An care a pustemelii serioase devenirii noastre ca naţiune. Dacă e să intru în câteva date istorice, atunci trebuie amintit faptul că în baza Deciziei Ministeriale nr 40 din 26 ianuarie 1919, Spitalul Militar Cluj “Regia Maria” se subordona direct Comandamentului Corpului 6 Armată, inclusiv Companiei 6 Sanitară. Mai departe… Începând cu lunile iunie-iulie 1919, Spitalul Militar “Regina Maria” din Cluj a funcţionat cu trei paviloane, unul pentru boli interne, oftalmologie, ORL şi dermatologie; al doilea pavilion era pentru chirurgie, radiologie, farmacie şi laboratorul de bacteriologie; în fine, al treilea pavilion era rezervat bolnavilor cu boli contagioase. Începând cu 15 octombrie 1923, s-au pus bazele unei susţinute activităţi ştiinţifice, înfiinţându-se Cercul Sanitar Militar Cluj, putând aminti nume ilustre ale perioadei cum sunt prof dr Iacob Iacobovici, prof dr Titu Vasiliu, prof dr Dimitrie Michail, prof dr Victor C. Papilian (fiu de general medic).

Se mai pot scrie pagini întregi despre perioada 1940-1945 (perioada bejeniei), apoi despre revenirea din 1946 la Cluj, în vechiul local (cel de astăzi), urmând dezvoltarea pe verticală a Spitalului Militar de Urgenţă. Caz în care relevant este faptul că spitalul a devenit primul spital din România, acreditat potrivit cerinţelor Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, se mai pot scrie multe despre alesele prezenţe locale şi naţionale, despre înaintările în grad, , despre medaliile şi plachetele acordate, toate la un loc reliefând evidenţiind un singur lucru, calitatea serviciilor medicale oferite la patul bolnavului, civil sau militar.

Spitalul Militar de Urgenţă “Dr. Constantin Papilian” a intrat într-un secol nou. Să fie într-un ceas bun!

Demostene ŞOFRON

Foto Traian NECHITA