„Cea mai mare provocare este, astăzi, legată de infrastructură” (I)

Cluj-Napoca este considerat, fără îndoială, un oraş “magnet” atât în România, cât şi în Europa, iar viitorul “sună” şi mai bine: în opinia viceprimarului Dan Tarcea, în următorii 20 de ani, Clujul va cunoaşte o dezvoltare “extraordinară”, cel puţin din perspectiva inovaţiei.

Într-un interviu acordat cotidianului Făclia de Cluj, Dan Tarcea face un “inventar” al celor mai importante proiecte care pregătesc oraşul pentru viitor, pe termen mediu şi lung: multe parcuri şi spaţii prietenoase cu pietonii, metrou şi tren metropolitan şi, de ce nu, autobuze fără şofer.

Reporter: Sunt 100 de ani de administraţie la Cluj-Napoca. Cum s-a dezvoltat oraşul în tot acest timp?

Dan Tarcea: Cu siguranţă, în ultima sută de ani Clujul a trecut printr-o dezvoltare şi printr-o evoluţie absolut fantastică. Şi-au pus amprenta toţi cei care au fost la conducerea acestui oraş, mai mult sau mai puţin asupra dezvoltării lui. Se vede foarte clar că municipiul Cluj-Napoca a devenit, mai ales în ultimii ani, un oraş de referinţă în România, un oraş de referinţă în Europa, prin aprecierile pe care le avem de la partenerii noştri europeni. Cu siguranţă că mai sunt încă multe lucruri de făcut, dar dacă vom păstra acelaşi ritm de creştere a oraşului, cu siguranţă că vom avea în următorii 20 de ani o dezvoltare extraordinară, mult mai mare decât a fost ea până acum.

Reporter: Cum vedeţi Clujul în următorii 20 de ani?

Dan Tarcea: În următorii 20 de ani văd un Cluj extrem de dezvoltat pe componenta de IT şi inovaţie, pentru că înspre asta cred că se îndreaptă oraşul nostru. Acolo cred că vor fi şi următoarele provocări ale întregii lumi. De altfel, oraşul nostru a făcut paşi extrem de importanţi în această direcţie, sunt deja câteva companii care sunt consolidate aici. De asemenea, văd Clujul ca un hub şi ca un pol în ceea ce priveşte universităţile, pentru că acestea au o influenţă extrem de mare în dezvoltarea Clujului şi reprezintă unul din punctele de creştere din toate direcţiile, că discutăm demografic sau de partea de perfecţionare.

Reporter: Care este cea mai mare provocare pentru oraşul nostru acum? Traficul rutier este în continuare sufocat, ce investiţii sunt la acest capitol?

Dan Tarcea: Cea mai mare provocare pe care o avem astăzi este legată de infrastructură, pentru că avem un oraş care este construit pe o axă est-vest, este construit între dealuri şi foarte multe elemente sunt limitate. Avem trei categorii de investiţii: investiţii pe termen scurt, mediu şi lung. În ce priveşte investiţiile pe termen scurt, ar fi aici încurajarea transportului în comun. Doar în anul trecut şi anul acesta am investit peste 100 milioane euro din fonduri europene pentru modernizarea transportului în comun. Anul trecut am cumpărat 75 de autobuze Mercedes, 41 de autobuze electrice, 50 de troleibuze trebuie să sosească în acest an la Cluj-Napoca. Mai avem încheiat un contract pentru 24 de tramvaie, dintre care şase vor veni în prima jumătate a anului viitor. De asemenea, ne dorim să încurajăm transportul în comun prin folosirea benzilor dedicate. Banda dedicată de pe Calea Floreşti este o legătură între breteaua de la Nodul N până la strada Taberei, cu menirea de a încuraja folosirea transportului în comun şi a celor care locuiesc în zona metropolitană, pentru că foarte multe maşini ajung în Cluj din zona metropolitană.

De asemenea, mai avem în vedere să construim şi câteva poduri noi, discutăm de Podul Porţelanului, care este deja în construcţie. Anul acesta vrem să dăm în folosinţă puntea pietonală şi velo pentru pietoni, biciclişti şi alte persoane care folosesc mijloace de transport alternative, urmând ca anul viitor să finalizăm şi acest pod. De asemenea, anul acesta ne dorim să începem procedurile de licitaţie pentru Podul Răsăritului-Oaşului, este un pod nou, care va fi paralel cu cel de pe calea ferată şi va asigura o descongestionare mai bună a traficului, mai bună pentru cei care vor să meargă din zona Gării, în zona Pieţei 1 Mai. De asemenea, să facem şi o legătură ulterioară cu strada Fabricii, astfel încât legătura cu cartierul Mărăşti să fie mai facilă celor care vin din zona Baci sau din zona Tăieturii Turcului. Acestea sunt proiecte pe termen scurt.

Pe termen mediu discutăm de un proiect extrem de important, Centura Meropolitană. Această Centură Metropolitană beneficiază de 150 de milioane de euro, fonduri europene, iar dacă nu o vom termina până în decembrie 2023, aceşti bani vor fi pierduţi de către România. Avem încredere că odată cu noile modificări ale Guvernului să se deblocheze şi o mare parte din aceste proiecte care au fost de foarte mult timp blocate.

Dacă discutăm de proiecte pe termen lung, proiectul metroului şi trenului metropolitan face parte din acestea. Noi trebuie să pregătim oraşul pentru ceea ce se va întâmpla în următorii 20 de ani şi trebuie să punem pe masă un proiect fezabil, astfel încât cine va fi la guvernarea locală peste 10 ani să poată implementa acest proiect. Aici discutăm deja de o licitaţie pe care am încheiat-o, este vorba de studiul de fezabilitate, mai suntem încă în componenta de contestare a licitaţiei. S-au prezentat cinci firme şi oricare din cele cinci ar fi putut să câştige fără probleme această licitaţie, pentru că au experienţă mare în acest domeniu. Firma declarată câştigătoare a făcut studiul de fezabilitate în Toulouse pentru 28 de kilometri de metrou şi în Tel Aviv pentru 140 de km de metrou, deci are expertiza neceară şi suficientă pentru a putea face şi la Cluj acest studiu de prefezabilitate şi fezabilitate. Odată ce vom finaliza şi acest proiect. cu siguranţă că abia atunci putem să spunem că transportul în municipiul Cluj-Napoca va fi descongestionat complet. Ce presupun acest metrou şi tren metropolitan? În primul rând, pe o distanţă de aproximativ 43 km va fi o linie de cale ferată, pe cea existentă care va face legătura între Bonţida, Jucu, Apahida, Cluj-Napoca, Nădăşelu, unde vor trebui să fie construite câteva staţii de îmbarcare şi debarcare. Acesta este primul proiect, care va merge mai repede decât metroul. Cel de-al doilea este metroul, pentru 16 kilometri, într-o primă etapă, adică din centrul comunei Floreşti până în zona Ira, iar în cea de-a doua etapă- o continuare a metroului din zona Floreşti înspre Gilău. Până la această continuare a metroulul, transportul celor din Gilău şi din zonele limitrofe la metrou se va asigura cu autobuze, care vor fi prinse în acest proiect.

Reporter: Câte parkinguri sunt acum în construcţie?

Dan Tarcea: În acest moment avem patru parkinguri în construcţie: parkingul de pe Primăverii nr, 8, de pe Primăverii nr. 20, de pe Mogoşoaia şi parkingul din Haşdeu. Toate acestea vor fi terminate în 2020, sunt într-o fază avansată, la unele dintre ele deja avem un grafic de execuţie de peste 55%, la altele avem un grafic de doar 20%, dar toate vor fi finalizate în 2020. De asemenea tot ca şi o măsură de descongestionare a traficului, discutăm şi de lărgirea străzii Bună Ziua, care are ca termen de finalizare data de 1 iulie 2020. Până în acest moment suntem în grafic, pentru că şi zona respectivă este o zonă extrem de circulată. De asemenea, avem lucrări în zona centrală, de modernizare şi de extindere a spaţiului pietonal. Aici discutăm de strada Regele Ferdinand, de Lucian Blaga, de Napoca, de pietonalizarea de pe strada Kogâlnicanu, de strada Tipografiei. Practic, vom interveni în perioada următoare pe foarte multe străzi din zona centrală, pentru creşterea spaţiului pentru pietoni.

Legat de parkinguri, pe lângă cele patru parkinguri, în Zorilor avem în proiect un parking, pe strada Gheorghe Dima, mai este unul pe Albac-Azuga, unul pe Trotuşului, dar sunt în faze “incipiente” şi încă nu pot să le avansez. La cele patru parkinguri suntem deja în construcţia lor şi avem şi un termen foarte clar de finalizare. În paralel cu construcţia de parkinguri, mergem şi cu demolarea garajelor, am început cu Bulevardul Nicolae Titulescu, acolo vor fi peste 615 locuri de parcare, am reuşit să creştem cu peste 100 locuri de parcare numărul lor prin demolarea garajelor. Acest proces va continua şi în perioada următoare şi vom interveni în fiecare cartier în demolarea lor.

Reporter: În ce stadiu este proiectul privind Parcul Feroviarilor?

Dan Tarcea: Acest parc, din păcate, a fost blocat pentru o bună perioadă de timp, am reuşit să facem preluarea de la CFR, am făcut şi un concurs de soluţii internaţionale. Avem şi un câştigător care are obligaţia ca până la sfârşitul acestui an să ne predea studiul de fezabilitate, după care să putem trece la următoarea etapă de proiectare şi execuţie. Până în acest moment nu sunt întârzieri, suntem în grafic. Această componentă de concurs internaţional este extrem de bună pentru că reuşim să atragem cele mai bune soluţii pentru întreaga noastră comunitate. Ce ne propunem să facem în Parcul Feroviarilor? Sub nicio formă nu ne propunem să facem construcţii, blocuri, case, va avea destinaţia de parc, aşa cum a fost dintotdeauna. Aici vorbim de o suprafaţă de 5,3 hectare, va fi un acces mult mai uşor către apă, practic, oraşul se întoarce către apă şi va fi un spaţiu atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari.

Nu este suficient să avem un singur parc în centrul oraşului, “Simion Bărnuţiu”. In anumite momente ale zilei este extrem de aglomerat acolo, de aceea trebuie să oferim alternativă.

Mai facem parcuri şi în zonele de cartier, avem în desfăşurare lucrări la parcul din zona “Între Lacuri”, acolo discutăm de o suprafaţă de aproape un hectar, unde am şi început plantarea a 165 de arbori de mari dimensiuni, Am putea discuta, practic, de o mini-pădure în zonă. De asemenea, am demarat procedurile de expropiere pentru alte două terenuri unde vrem să facem parc, în centrul cartierului Zorilor şi unul în cartierul Bună Ziua. Cel din cartierul Bună Ziua va avea aproximativ 7-8 hectare, iar cel din Zorilor aproximativ 1,2 hectare de teren pentru că există această necesitate şi nevoie la nivelul municipiului Cluj-Napoca – de a avea cât mai multe parcuri şi zone verzi. De asemenea, avem în derulare un alt proiect important- Pădurea clujenilor. Discutăm aici de o suprafaţă de 21 de hectare, aici suntem în faza de proiectare, licitaţia a fost încheiată. Undeva, până în februarie, trebuie să ne prezinte proiectul tehnic şi autorizaţia de construcţie. Mai este şi Cetăţuia, unde de asemenea, avem un spaţiu verde generos pe care urmează să îl amenajăm, discutăm de malurile Someşului, toate aceste proiecte încercăm să le facem pe fonduri europene şi estimarea noastră este că vom putea atrage şi cheltui peste 100 milioane euro în modernizarea spaţiilor verzi şi crearea de spaţii noi verzi.

Interviu realizat de Anca M. Colibăşanu