Căutătorii de comori compromit înscrierea graniței romane în patrimoniul UNESCO

Arheologii clujenii atrag atenția că, în continuare, numeroase situri arheologice sunt afectate de așa zișii „detectoriști” de comori. Printre vestigiile afectate se numără și cele pretabile a fi incluse în cel mai important proiect pe care-l are România în privința prezervării patrimoniului. Este vorba de Programul Limes, ce vizează includerea pe lista UNESCO a frontierelor Imperiului Roman ce se află pe teritoriul României.

După mai bine de un deceniu de la includerea pe lista UNESCO a ultimului monument românesc, Sucevița (august 2010), țara noastră are șansa să contribuie cu încă o serie de obiective importante în galeria Patrimoniului Mondial. Este vorba de cel mai mare monument unitar de patrimoniu din țară: Limesul Dacic (granița Imperiului Roman din Dacia) și cel de pe linia Dunării (Limesul Dunărean).

Programul de înscriere în lista UNESCO a siturilor de pe teritoriul României ce au format graniţa Imperiului Roman este în plină derulare. Realizarea acestui obiectiv ar da României o mare vizibilitate în privința patrimoniului deoarece țara noastră va contribui cu cel mai lung sector la monumentul unic UNESCO „Frontiers of the Roman Empire” (FRE).

Peste 1500 km de graniță romană pe teritoriul României

Programul a debutat în 20016, fiind coordonat de trei muzee naționale: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni. România are în pregătire două dosare, unul care are ca scop înscrierea Limesului dacic, cel mai lung și cel mai complex sector de graniță din Europa, de aproape 1500 km, și, un dosar transnațional, împreună cu Croația, Serbia și Bulgaria, care are ca scop înscrierea siturilor romane importante situate de-a lungul Dunării la începutul anului 2020.

Până acum au fost identificate peste 350 de astfel de monumente dispuse pe traseul graniţei Dacia din perioada ocupaţiei romane. Potrivit arheologului Felix Marcu, președintele Comisiei Limes România, care de altfel este și directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, este vorba de castre, mici fortificații, turnuri și structuri care făceau parte din sistemul de frontieră, dintre cele mai importante fiind barajele artificiale, în general formate din valuri de pământ, dar și cu zid de piatră.

Totodată, Felix Marcu susține că, pe lângă monumentele dispuse pe traseul graniței Dacia, s-a decis adăugarea pe aceste liste a castrelor de marș din Munții Orăștiei, având un caracter unic, și, de asemenea, a sitului arheologic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (com. Sarmizegetusa, jud. HD).

Autenticitatea și integritatea unora dintre situri a fost alterată

Președintele Comisiei Limes România spune că printre problemele cu care se confruntă în întocmirea documentației pentru a înscrie acest obiectiv în patrimoniul UNESCO sunt cele legate de autenticitatea și integritatea siturilor. ”Criteriile esențiale sunt legate de autenticitatea și integritatea siturilor, unele fiind afectate de diverse acțiuni naturale sau antropice, cele mai periculoase fiind, recent, așa-zise lucrări de restaurare sau punere în valoare, dar și lucrările de investiții în infrastructură”, a afirmat arheologul clujean. Totodată, președintele Comisiei Felix Marcu atrage atenția că în urma monitorizării siturilor se constată activități constante ale „detectoriștilor”(căutătorii de comori-n.r.), care, spune arheologul, distrug, practic, posibilitățile viitoare de datare ale siturilor prin dislocarea pieselor arheologice din poziția reală, in situ.

România și-a asumat să depună până în 2021 dosarul pentru includerea în Patrimoniul Mondial a Limesului Dacic și a Limesului Dunărean. Cum criza generată de pandemia de coronavirus a afectat activitatea pe teren de realizare a documentației pentru proiectul LIMES, în cadrul mai multor întâlniri internaționale, s-a propus amânarea depunerii celor două dosare pentru începutul anului 2022.

 Monument trans-național al Frontiers of the Roman Empire

Înscrierea în patrimoniul UNESCO a frontierei romane din diferitele țări pe care le străbate a demarat în 2005, fiind creat un monument trans-național al Frontiers of the Roman Empire (FRE).

Până acum, din frontiera romană a fost înscris pe lista UNESCO Limesul Raetic în 2005,  Hadrian’s Wall-1987 şi valul lui Antoninus Pius în 2008. De atunci, UNESCO a recomandat însă grupului de la Bratislava, din care face parte şi România, că nu mai acceptă să includă pe lista Patrimoniului Mondial unităţi individuale sau naţionale de limes şi să se justifice de ce ar trebui nominalizate separat astfel de porţiuni. Recent au fost depuse două dosare, cu porțiunile de granițe romane din sectorul dunărean vestic(Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria) și cel de pe Rin( Olanda şi Germania). În 2021 va trebui să depună documentaţia pentru Limesul Dunărean grupul de ţări din care fac parte România, Croaţia, Bulgaria şi Serbia. Tot atunci este fixat termenul pentru Limesul Dacic, de care este responsabilă România.

PURIȘ