Guvernul negociază majorarea participaţiei la Roşia Montană Gold Corporation

Guvernul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană Gold Corporation de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingînd însă creşterea redevenţei şi împărţirea controlului cu statul şi condiţionînd suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.

Conform Mediafax, care citează un document guvernamental, o uşoară creştere a participaţiei statului la proiectul minier Roşia Montană, unde zăcămîntul de aur este concesionat companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), este singura formulă acceptată de către compania canadiană Gabriel Resources în negocierile cu executivul de la Bucureşti, dar şi aceasta condiţionat de crearea unui cadru legislativ „de îmbunătăţire” a activităţii operatorilor minieri.

Compania Gabriel Resources controlează 80,68% din capitalul RMGC, participaţie la care a ajuns în urma unor majorări succesive de capital, în timp ce Minvest Deva, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, deţine 19,31% din titluri. Redevenţa pentru exploatările de aur este în prezent de 4% din valoarea producţiei. Guvernul a mandatat Ministerul Economiei să renegocieze contractul cu Gabriel Resources, singura variantă acceptată pînă la acest moment de către investitor fiind însă doar o creştere uşoară a participaţiei statului la proiect, nu şi majorarea redevenţei.

 Conducerea RMGC nu face declaraţii

Directorul general al RMGC, Dragoş Tănase, a declarat că, în această etapă, nu poate face “nici un comentariu specific cu privire la discuţiile curente cu guvernul”.

Cele două părţi au discutat trei scenarii, respectiv menţinerea redevenţei la 4% şi a cotei statului la 19,3%, menţinerea redevenţei la 4% şi majorarea cotei statului la 25% şi creşterea redevenţei la 8%, dublu faţă de nivelul actual, cu menţinerea cotei statului la 19,3%. Documentul citat relevă însă că investitorii au susţinut că ultimul scenariu, singurul care prevede majorarea redevenţei, nu este acceptabil, avînd în vedere „impactul pe profitabilitatea proiectelor miniere şi riscul de nefinanţabilitate”, în consecinţă investitorii fiind dispuşi doar să crească participaţia statului în proiect „în limite rezonabile”. Investitorii au arătat că ar putea fi de acord cu creşterea participaţiei statului pînă la 22,5%, la momentul obţinerii autorizaţiei de construcţie, dar numai sub rezerva „apariţiei condiţiilor necesare” implementării proiectului minier în parteneriat cu statul, incluzînd crearea unui cadru legislativ „de îmbunătăţire” a activităţii operatorilor minieri.

Reprezentanţii Ministerului Economiei au solicitat o creştere a acestei participaţii la 30-33% sau 25-27%, dar însoţită de o clauză care să prevadă că deciziile în cadrul companiei Roşia Montană Gold Corporation vor fi luate 50%-50% de către acţionari, clauză de control care a fost însă respinsă de către investitori. În privinţa îmbunătăţirii cadrului legal, comisia de negociere a susţinut că Guvernul nu se poate angaja pentru aprobarea unor legi, cum este modificarea Legii minelor, deoarece aceasta este de competenţa Parlamentului, dar investitorii au precizat că nu este vorba de obligaţii asumate de Guvern, ci de o clauză care conţine „condiţii suspensive”, respectiv că investitorul este de acord cu o creştere a participaţiei statului la momentul la care apar „condiţiile obiective pentru progresul proiectului”. Comisia de negociere a solicitat totuşi să se menţioneze că Guvernul nu îşi asumă obligaţii cu privire la îndeplinirea acestor condiţii, ci doar va susţine iniţiativele legislative respective.

Documentul citat mai arată că, avînd în vedere condiţionarea de către investitorul majoritar a renegocierii participaţiilor statului în proiect de „semnarea unui acord cu Guvernul”, este necesară analizarea de către Executiv a oportunităţii negocierii acestui acord şi, în cazul în care răspunsul este afirmativ, crearea unei comisii de negociere din care să facă parte şi alte ministere, precum Finanţele, Mediul, Cultura, Administraţia şi Internele, Dezvoltarea Regională.

 Băsescu susţine exploatarea minieră

În urmă cu trei săptămîni, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Alexandru Pătruţiu, declara că Guvernul negociază majorarea cotei de participaţie a statului la Roşia Montană Gold Corporation şi creşterea redevenţelor pentru exploatările de aur. El a arătat că ANRM a pregătit deja un proiect de majorare a redevenţelor, dar preţul aurului fluctuează încă pe piaţa internaţională şi se aşteaptă un moment de stabilizare a preţului. „Vrem să stabilim un nivel al redevenţelor astfel încît nici statul român să nu piardă şi nici investitorii să nu fugă”, a spus şeful ANRM.

Legea minelor din 2003 prevedea o redevenţă de 2% pentru aceste produse minerale, taxă majorată la 4% în 2009. În august, Ministerul Finanţelor prezentase public de altfel un proiect de ordonanţă privind creşterea redevenţei pentru aur, platină şi argint de la 4% la 6% din valoarea producţiei, act normativ care nu a fost însă aprobat de Guvern pînă la această dată. Proiectul de ordonanţă a fost elaborat după ce preşedintele Traian Băsescu, care s-a declarat de mai multe ori un susţinător al începerii exploatării miniere de la Roşia Montană, a afirmat că proiectul minier „trebuie făcut”, dar cu condiţia să fie „renegociată partajarea beneficiilor”. Băsescu a spus că este obligatoriu de renegociat contractul pentru exploatarea minieră, menţionînd însă că statul are şi alte pîrghii, deoarece „redevenţa este în lege, nu în contract”.

Directorul tehnic al companiei Roşia Montană Gold Corporation, Cecilia Szentesy, a declarat la momentul acelor afirmaţii, în septembrie, că reprezentanţii RMGC sînt dispuşi la orice discuţii cu oficialii statului privind beneficiile din proiectul de la Roşia Montantă, dar că participaţia României este deja „competitivă”, avînd în vedere că 56% din beneficiile acestui proiect rămîn în România din taxe, impozite, redevenţe, precum şi sume din vînzarea aurului şi argintului.

Pe de altă parte, actul constitutiv din 2011 al companiei stabileşte însă că Roşia Montană Gold Corporation poate vinde în avans aurul şi argintul pe care le va extrage, pentru finanţarea operaţiunilor companiei, iar statul nu va încasa dividende atît timp cît Minvest Deva, acţionar minoritar, va avea datorii faţă de Gabriel Resources rezultate din majorări de capital. În 2009, Gabriel Resources a acordat Minvest un împrumut de 26,55 milioane de euro pentru participarea la majorarea capitalului.

 Proiect minier contestat şi de Biserica Ortodoxă Română

Zăcămîntul de aur din localitatea Roşia Montană (judeţul Alba) este cel mai important din România, fiind evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Proiectul minier de la Roşia Montană a debutat în 1997 şi a fost marcat de puternice controverse provocate fie de procedura de transfer al licenţei de concesiune pentru exploatare, fie de impactul asupra mediului sau conservarea patrimoniului istoric. Proiectul a fost contestat de numeroase personalități și instituții din țară și străinătate, printre care Academia Română, Biserica Ortodoxă Română sau Royal Geographical Society.

În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

 RMGC îşi reduce capitalul social

Vă reamintim că, recent, compania Roşia Montană Gold Corporationa anunţat că îşi va reduce capitalul social cu 252,7 milioane lei, de la 612,6 milioane lei la 359,8 milioane lei, prin diminuarea valorii nominale a acţiunilor, în contextul în care nu a acoperit pierderile din rezerve. Operaţiunea, aprobată de acţionari la 13 octombrie, prevede reducerea capitalului din aportul în numerar, prin diminuarea valorii acţiunilor de la 1,43 lei la 0,84 lei pe unitate. „Reducerea de capital se va face în temeiul articolului 153^24 al Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, avînd în vedere pierderile constatate prin aprobarea situaţiilor financiare ale anului 2009 şi care nu au putut fi acoperite din rezerve, şi în temeiul hotărîrii adunării generale extraordinare a acţionarilor din data de 14 decembrie 2010”, se arată într-un anunţ RMGC publicat în Monitorul Oficial.

Potrivit articolului de lege menţionat, în cazul în care Consiliul de Administraţie, respectiv Directoratul, constată că, în urma unor pierderi, activul net al societăţii, determinat ca diferenţa între totalul activelor şi totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, va convoca adunarea generală extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie să fie dizolvată. Dacă adunarea nu hotărăşte dizolvarea societăţii, atunci compania este obligată ca, cel tîrziu pînă la încheierea exerciţiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile, să opereze reducerea capitalului social cu un cuantum cel puţin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al societăţii nu a fost reconstituit pînă la nivelul unei valori cel puţin egale cu jumătate din capitalul social.

Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, compania a raportat pierderi de 162,8 milioane lei în 2009. În 2010, pierderile companiei s-au ridicat la 165,4 milioane lei.