“Zece” pentru Cotroceni

Zece persoane au rămas pe lista candidaților la alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Biroul Electoral Central a respins două candidaturi, iar mulți alții au renunțat să se mai înscrie în cursă. Sociologul clujean Ioan Hosu a realizat, pentru Făclia de Cluj, o “radiografie electorală” a listei celor zece.
Astfel, cei zece intraţi în cursa pentru Cotroceni sunt preşedintele în funcţie, Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă – PSD, Dan Barna -USR PLUS, Mircea Diaconu – din partea ALDE și Pro România, Theodor Paleologu – PMP, Kelemen Hunor – UDMR, Ramona Ioana Bruynssels – Partidul Puterii Umaniste, fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan, Alexandru Cumpănașu- independent şi Viorel Cataramă (Partidul Dreapta Liberală), care a fost admis în ultima clipă.
Câţi au şanse reale, câţi doar “bifează” o experienţă care dă bine în familie, între prieteni, în CV?
“Cei care au potenţiale şanse de turul doi sunt Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă şi Dan Barna. Până în acest moment, cercetările de marketing electoral sau politic îl favorizează pe Iohannis, pe preşedintele în funcţie. Rămâne de văzut dacă la locurile doi şi trei există un potenţial de dezvoltare pentru fiecare, depinde de perioada aceasta care urmează, poate fi Dăncilă, poate fi Barna.
În ceea ce îl priveşte pe Mircea Diaconu şi Pro România, aici situaţia este problematică pentru că relaţiile dintre ALDE şi Pro România sunt problematice. Este vorba de zile până când cele două formaţiuni politice se vor despărţi oficial. Mircea Diaconu în sine este probabil singurul care mai păstrează discursul statului paralel, o poveste deja pe care nici PSD, de altfel nimeni nu o mai gustă”, consideră Ioan Hosu. În opinia sociologului clujean rămâne de văzut cât va reuşi Diaconu să se facă de vizibil în zona publicului cu apetenţă pentru statul paralel, discursul său fiind unul grosier, care trebuie rafinat.
“Fără suportul formaţiunilor politice candidatul în sine, doar prin apariţii TV, nu are şanse, este doar o competiţie de palmares pentru domnia sa, la fel ca şi pentru Theodor Paleologiu, este doar aşa, o activitate care se bifează în CV, la partid. Şanse considerabile nu cred că există.
La UDMR, evident că nu se pune problema turului doi, singurul lucru care contează aici (n.red pentru reprezentanţii Uniunii) este să păstreze discursul, identitatea vizuală, memoria că această formaţiune nu a ieşit de pe scenă”, mai spune Ioan Hosu.
“Se joacă” de-a candidaţii
Ca la fiecare scrutin prezidenţial, nu lipsesc candidaţii de coloratură. Chiar dacă nu au nicio şansă să obţină fotoliul de preşedinte şi chiar dacă unii dintre ei s-au făcut de râs în apariţiile lor, nu renunţă.
“În ce o priveşte pe Ramona Ioana Bruynssels… o şansă pentru România, nicio şansă pentru domnia sa să câştige alegerile…. Cătălin Ivan este, la fel, în zona alternativă pentru clasa politică, din categoria doar de coloratură. Multe din aceste candidaturi sunt menite să fragmenteze discursul sau vor genera un discurs polifonic, o campanie polifonică, foarte multe voci din care nu se înţelege nimic. Am mai avut un număr impresionant de candidaţi si la alte alegeri care, sigur, sunt doar aşa pentru divertisment politic, public, ei rămân probabil în memoria familiei, prietenilor vecinilor, ca fiind nişte glorioşi competitori pe care statul paralel sau doar neşansa momentului nu a dus în turul doi, trei”, mai spune sociologul clujean.
La ce să ne aşteptăm de la ei?
Ioan Hosu mai subliniază că dincolo de tot ce transmit aceşti candidaţi, este mai important de reţinut este că au furat startul campaniei.
Pe unde ne uităm vedem panouri, afişe, corturi electorale, deşi campania electorală începe abia luna viitoare.
“Ceea ce este mai interesant aici constă în faptul că aceşti oameni şi-au început oficial campaniile electorale, deşi până în 12 octombrie mai este, unii au început chiar cu 12 septembrie, lucru care ar trebui să ne spună ceva despre aceşti candidaţi, şi anume că nu respectă o regulă a startului oficial, vedem panouri şi la cei cu şanse şi la cei fără şanse, îi vedem în emisiuni, în deplasări, lucru care ar trebui să ne dea de gândit. Când începem oficial, când respectăm regulile jocului, dacă nici în precampanie nu le mai respectăm şi pe urmă, ce să respecte ulterior?”, mai subliniază Ioan Hosu.

Anca M. Colibăşanu