Viorel Crainic: Drumul Bălceşti – Răchiţele trebuia făcut în primul rînd pentru locuitorii satului Dealu Botii

Primăria Beliş este una dintre cele cinci primării din judeţul Cluj premiate la Gala Administraţiei Publice Locale, pentru proiectele derulate în anul 2013. Premiile au fost acordate de Revista Română de Administraţie Publică Locală, în cadrul concursului Naţional de Proiecte din Administraţia Publică Locală „Cele bune să se-adune!”,  ediţia 2013.

Primarul Viorel Crainic a primit premiul pentru cel mai bun proiect din regiunea de NV la secţiunea „edilitar”, pentru proiectul de modernizare a drumului comunal care leagă comuna Beliş de comuna Mărgău, pe traseul Bălceşti – Dealu Botii – Răchiţele. Proiectul a fost finanţat din fonduri europene, pe Măsura 322, valoarea grantului fiind de 7,4 milioane de euro.

Dincolo de acest premiu însă, primit de primarul comunei Beliş, s-ar putea spune că Premiul cel Mare l-au primit locuitorii satului Dealu Botii, scoşi din izolare, graţie acestui drum. Şi, în egală măsură, locuitorii celor două comune, Beliş şi Mărgău, care, datorită drumului Bălceşti – Dealu Botii – Răchiţele, au ajuns să fie… mai aproape unii de alţii. Nu în ultimul rînd, drumul este spre bucuria turiştilor, fiindcă, spune Viorel Crainic, în interviul acordat ziarului Făclia, priveliştile oferite de acest traseu sînt de o frumuseţe aparte.

– Aşadar, proiectul dvs, de modernizare a drumului Bălceşti – Dealu Botii – Răchiţele,  a fost apreciat drept cel mai bun proiect din regiunea de Nord-Vest, la secţiunea „edilitar”. Concret, ce a însemnat acest proiect?

– Este vorba de un proiect integrat, pentru care am primit o finanţare de 7,4 milioane de euro, din care circa 4,2 milioane de euro au fost pentru drum.

Proiectul s-a născut în urmă cu vreo patru ani, dintr-o colaborare pe care am propus-o comunei Mărgău, cu un proiect integrat, care să implice cele două comune, şi avînd ca obiective modernizarea acestui drum, alimentarea cu apă a satului Răchiţele, modernizarea şi dotarea Căminului cultural din Mărgău şi înfiinţarea unui centru de zi pentru copii, în Răchiţele.

Drumul comunal DC 121 Bălceşti  – Dealu Botii – Răchiţele este un drum de 14,2 km lungime, construit pe traseul unui drum de căruţe. E un drum care trebuia făcut în primul rînd pentru locuitorii satului Dealu Botii, care, altfel, nu aveau acces spre centrul de comună decît dacă veneau prin comuna Mărgău, pe traseul Răchiţele – Mărgău – Călata – Călăţele – Beliş, străbătînd deci o distanţă de peste 50 de kilometri. Acum, distanţa dintre Dealu Botii şi Beliş se reduce la 15 minute de mers cu maşina, respectiv la 10 km de drum.

Îmi amintesc şi astăzi cum, atunci cînd aveam deja proiectul semnat şi m-am dus să le spun oamenilor că vom face drumul acesta, majoritatea m-au privit cu neîncredere. Nu era campanie electorală, nu era un moment care să poată fi folosit în scopuri politice, dar… nu le venea să creadă. Mă priveau de parcă le-aş fi spus o glumă, convinşi că nu se va întîmpla ceea ce le spun eu, adică drumul nu se va face în veci.

– Dincolo de micile problemele cu proprietarii de pădure, de care aminteaţi într-un interviu pe care ni l-aţi acordat în 2012, au existat probleme, dificultăţi pe parcursul derulării proiectului de modernizare a drumului Bălceşti – Dealu Botii – Răchiţele?

– Totdeauna, pe parcursul derulării unui proiect, apare cîte o problemă, dar nu pot spune că proiectul acesta a fost unul în care să întîmpinăm dificultăţi majore. Dacă ai parte de un constructor serios şi ai parte de un consultant serios, atunci lucrurile sînt uşor de dus la capăt. Trebuie să mulţumim firmei Diferit, şi din punct de vedere al duratei, dar şi al calităţii lucrării, iar pe partea de consultanţă, este de remarcat şi meritul firmei Pro Xpert Consulting. Atunci cînd există o bună relaţie de colaborare între cele trei părţi, lucrurile sînt aproape 50 la sută rezolvate.

Sigur, este şi aportul Primăriei Mărgău şi este şi meritul lor, în realizarea acestui proiect. Avem, încă, mici întîrzieri pe partea care ţine de alimentarea cu apă şi canalizare în satul Răchiţele, din motive obiective. Dat fiind că lucrările se derulează în paralel cu cele de modernizare a drumului Răchiţele – Ic Ponor, au fost lucrări care au trebuit să aştepte una după cealaltă sau să se sincronizeze, din punct de vedere al execuţiei. În rest, lucrările, în ansambu, au decurs normal.

– Din punctul dvs de vedere, ca primar, ca beneficiar, drumul Bălceşti – Dealu Botii – Răchiţele este terminat sau mai există mici îmbunătăţiri, mici ajustări care trebuie făcute?

– Este terminat, lucrările au fost finalizate conform proiectului.

– A fost un drum foarte circulat, în vara şi mai ales în toamna anului 2013…

– Într-adevăr. La sfîrşit de săptămînă, mai ales, a fost destul de mare numărul celor care au circulat pe acest drum. Unii au venit din curiozitate, alţii din nevoie, alţii… din plăcere…

– Am văzut şi microbuze din Ungaria, la un moment dat, pe acest drum, venind spre Bălceşti, dinspre Răchiţele.

– Fireşte, drumul are şi o destinaţie turistică, pentru că, pe lîngă faptul că scurtează distanţa dintre obiective turistice mai mari – să zicem, cascada de la Răchiţele şi barajul Beliş-Fîntînele, îţi oferă, pe parcurs, peisaje cum puţine locuri din ţară pot să îţi ofere. Zona este deosebită, este lacul, pădurea, chiar drumul, în sine, este deosebit.

– Dat fiind că acest drum are porţiuni cu pante foarte mari, are foarte multe curbe, este un drum destul de îngust, va rămîne deschis pe perioada iernii?

– Ţinînd cont de mijloacele de deszăpezire modeste pe care le avem la dispoziţie, dinspre Bălceşti înspre Dealu Botii şi dinspre Dealu Botii spre Bălceşti am pus pancarte prin care avertăzăm conducătorii auto că pe perioada iernii drumul este închis. De ce? Pentru că primăria nu are nici fondurile şi nici utilajele necesare pentru a-l ţine deszăpezit.

– Deszăpezit, adică „negru”, fiindcă altfel pericolele ar fi foarte mari, în cazul în care drumul ar fi acoperit cu zăpadă, dar mai ales cu gheaţă sau polei.

– Aşa cum aţi spus, sînt multe porţiuni unde panta este cu înclinaţie foarte mare. Ar trebui împrăştiat tot timpul material antiderapant, or pentru asta ar trebui să avem la dispoziţie, în permanenţă, utilaje ca şi pentru un drum naţional. Primăria Beliş, astăzi, nu-şi poate însă permite aşa ceva. De aceea, am decis să lăsăm deschisă doar porţiunea de drum din Dealu Botii la Răchiţele, care nu este aşa de riscantă. Şi acea mică porţiune este destul de greu de întreţinut iarna, dar oricum, este mai uşor decît ar fi partea de la Dealu Botii la Bălceşti. Iar locuitorii satului Dealu Botii trebuie să aibă o deschidere spre… restul lumii, şi iarna.

– În acordarea premiului pentru cel mai bun proiect din regiunea de NV la secţiunea „edilitar”, pentru proiectul de modernizare a drumului comunal care leagă comuna Beliş de comuna Mărgău, organizatorii au ţinut cont şi de numărul mare de proiecte cu finanţare europeană implementate, sau în curs de implementare, pe care Primăria Beliş le-a derulat, valoarea lor fiind de aproximativ 10 milioane de euro.

Despre ce alte proiecte este vorba?

– Cel mai greu proiect pe care l-am avut şi cel mai greu de implementat a fost proiectul de alimentare cu apă a localităţii Bălceşti şi de înlocuire-extindere a conductelor în satul Beliş. Am vorbit şi s-a scris mult pe această problemă, iar în contextul secetei din 2011-2012, problema apei în Beliş a fost mediatizată pînă la extenuare.

Acum, pot să vă spun că, în sfîrşit, problema apei este rezolvată sută la sută, proiectul este finalizat. Am reuşit încă două captări suplimentare, două surse de apă care vor merge gravitaţional, deci nu va fi nevoie de staţie de pompare. Aşa că pot să-i asigur în primul rînd pe locuitorii comunei, dar şi pe turiştii care, de obicei, vin în număr mare la Beliş, în vacanţa de iarnă, că nu vor fi probleme cu apa în iarna aceasta.

– Acesta ar fi, deci, al doilea proiect cu fonduri europene…

– Este un proiect finalizat, început pe Ordonanţa 7, de circa 43 de milioane de lei, deci aproape un milion de euro.

Mai vorbim însă de un proiect de 1,5 milioane de euro, pe care l-am semnat şi este avizat, pentru modernizarea a încă două drumuri forestiere, în lungime de aproape 12 km, care merg pe ambele maluri ale lacului. În perioada de iarnă vom face licitaţia pentru execuţie, iar din primăvara anului 2014 vom începe lucrările. Estimez că în toamna lui 2014 şi cele două drumuri vor fi finalizate.

– Unde, anume, sînt cele două drumuri?

– Sînt două drumuri care merg paralel, pe ambele maluri ale lacului. Unul este la coborîrea din Bălceşti – Boroş, spre Dealu Botii, iar celălalt vine din partea dinspre Giurcuţa de Sus, pe partea cealaltă a lacului, spre fostul sat Giurcuţa de Jos. Sperăm ca într-o zi să putem depune un proiect ca acel drum să-l prelungim pînă la Poiana Horii, şi atunci s-ar face un circuit al lacului.

– Mai aveţi şi alte proiecte finanţate din fonduri europene?

– Este Centrul de informare turistică, pentru care am avut locitaţia pentru lucrări, şi a cărui valoare este de 200.000 de euro. Construcţia va începe în 2014 şi tot în acest an va fi finalizat proiectul.

Astea ar fi proiectele mari şi care însumează 10 milioane de euro. Mai adăugăm, acestor proiecte, şi finalizarea lucrărilor la hala agroalimentară din satul Beliş, o hală pe care am construit-o şi amenajat-o din fornduri proprii, cu un sprijin şi de la Consiliul Judeţean. O lucrare care a costat şi ea circa patru miliarde de lei vechi.

– Aţi mai cheltuit nişte bani şi pentru lucrările de reparaţii la biserica de lemn din satul Beliş. Ştiu că şi Consiliul Local Beliş a sprijinit financiar lucrările la biserica veche.

– Era normal să o facem. S-au primit nişte bani de la Consiliul Judeţean şi am alocat şi noi, din bugetul nostru. Preotul paroh a capacitat enoriaşii şi a reuşit să colecteze o parte din fonduri de la localnici. Locuitorii comunei şi-au adus contribuţia la repararea bisericii într-o foarte măsură şi mă simt dator să-i felicit şi să le mulţumesc în acelaşi timp pentru că au înţeles că trebuie făcut lucrul acesta.

– Planuri, proiecte pentru 2014?

– Prioritar pentru noi ar fi să continuăm canalizarea la Beliş şi Bălceşti, lucrare pentru care avem proiectul făcut, şi să modernizăm drumurile din Poiana Horii, Ic Ponor-Giurcuţa şi din Smida.

Mai sînt, însă, şi alte lucruri care trebuie făcute urgent. De exemplu, Căminul cultural din Giurcuţa de Sus trebuie demolat, pentru că este aproape o ruină. În locul lui intenţionăm să facem o clădire multifuncţională, de dimensiuni mai mici, dar care să satisfacă nevoile comunităţii: o sală pentru evenimente – nunţi, parastase, întîlniri etc., cu o bucătărie, o sală sau două pentru activităţile copiilor, o sală de primire pentru cei care au întîrziat, poate, în sat şi nu au unde să poposească. Apoi, Căminul cultural din Bălceşti trebuie, neapărat, reparat. Trebuie, de asemeni, reparat dispensarul din Beliş, înlocuit acoperişul, care e vechi de 30 de ani, plus mici reparaţii în interior.

– Într-un interviu acordat zilele trecute ziarului Făclia, managerul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Cluj îşi anunţa intenţia sau dorinţa de a înfiinţa o substaţie de Urgenţă la Beliş.

– Dr. Horia Simu este un om admirabil, care a mai deschis, la un moment dat, în Beliş, un punct de Urgenţă, pe care l-a amenajat din fonduri proprii. Recent, am avut o discuţie cu dr. Simu, în cadrul căreia am reluat această idee, a redeschiderii unui punct de Urgenţă la Beliş. M-aş bucura să se facă şi cred că ar fi nu numai în interesul locuitorilor acestei comune.

Vedeţi, Belişul este oarecum în mijlocul altor aşezări îndepărtate de oraş, de Huedin, care are cea mai apropiată substaţie de Urgenţă, funcţională. Să ne uităm în jurul nostru: Giurcuţa de Sus, Dealu Botii, Smida, Poiana Horii. Ca să ajungi la Huedin din oricare dintre aceste sate, trebuie să treci prin Beliş. Mărişel este o comună mult mai aproape de Beliş decît de Huedin, Rîşca – la fel. Cătune sau sate din comuna Călăţele, cum ar fi Dealu Negru, Călăţele Pădure, sînt la doi paşi de Beliş. Pe drumul prin Dealu Botii, pot să spun că Răchiţele se află acum la o distanţă mai mică de Beliş decît de Huedin. Să nu mai vorbim de zona lacului, de turişti, de pescari, de oameni care au aici case de vacanţă şi stau în comună pe toată perioada verii. Apoi, satul Poiana Horii este la graniţa cu judeţul Alba, s-ar putea rezolva şi urgenţele care apar în această zonă. Să nu mai pun la socoteală că populaţia din satele de munte este în general îmbătrînită şi problemele de Urgenţă sînt foarte frecvente.

Eu cred că Belişul ar fi cel mai potrivit loc pentru un punct de Urgenţă care să acopere zona asta.  Ne-am bucura să se facă, şi pot să spun că spaţiul necesar există.

 – Dacă ar fi să apreciaţi anul 2013…?

– Eu aş spune că a fost un an absolut normal şi, dacă ar fi să fac un bilanţ administrativ al activităţii mele, ca primar, aş spune că a fost un an bun.

M. TRIPON