Viitorul/Acum ” – Bienala de Arhitectură Transilvania 2019

Municipiul Cluj-Napoca va găzdui, între 7 şi 23 noiembrie, Bienala de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2019, manifestare ajunsă la cea de-a patra ediţie. Evenimentul este organizat de Filiala Transilvania a Ordinului Arhitecților din România (OAR).

Tema ediţiei 2019 este „Viitorul/Acum„, iar organizatorii pleacă de la premisa implicării comunităţii în proiectele și deciziile arhitecților, urbaniștilor, peisagiștilor şi autorităților locale. Timp de 16 zile, clujenii au ocazia să îşi exprime punctele de vedere într-un exerciți de comunicare constructiv.

„Calitatea mediului construit, de la peisaj arhitectural, spațiu urban sau rural, până la cele mai mici detalii ale locuințelor, toate au un impact asupra dezvoltării noastre ca oameni și ne definesc ca și comunitate”, spune Daniela Maie președintele Ordinului Arhitecților din România – filiala Transilvania (OART), curator al BATRA 2019. Maier apreciază că „arhitectura este exercițiul de comunicare pe care trebuie să-l facem din nou împreună, comunitate și arhitecți. Reconectarea la valorile tradiționale este considerată una din căile importante prin care vom putea identifica strategiile de adaptare la temele actuale. Arhitectura își caută calea de a fi în mod real un răspuns la teme bine definite de comunitate, administrație și beneficiari, o unealtă de formare și educație. Implicarea în identificarea și definirea temelor este un prim pas. Asumarea acestora și conturarea unui răspuns corect este deja un gest pe care multe din specialitățile implicate au reușit să îl ridice la o valoare apreciabilă”,

În premieră, în cadrul manifestării va avea loc şi Gala Bienalei de Arhitectură, cu dezbateri la o masă rotundă susținute de arhitecţi de renume, alături de cei aflaţi la început de carieră. „Care vor fi valorile generațiilor viitoare crescute în noile cartiere? Oameni, arhitecți, administrație, specialiști, contemporani, sociologi, istorici, dezvoltatori… ne imaginăm și ne asumăm aceste valori, acest viitor? Acum, când proiectele noastre se materializează mult mai repede, este important să înțelegem faptul că viitorul este, dincolo de orice slogan publicitar, cu adevărat în mâinile noastre! Conturăm și definim spații și volume, ne asumăm coerența lor funcțională, impactul lor în acest moment în oraș. Dar suntem oare în măsură să cuantificăm eficiența, valoarea estetică sau puterea lor de a defini comunități în viitor? Viteza cu care locuitorii orașelor se adaptează evoluției tehnologice depășește cu mult flexibilitatea funcțională pe care suntem învățați să o oferim clădirilor pe care le proiectăm.  Suntem oare în măsură să concepem teme și proiecte care, materializate, să ne definească și să fie utile peste zeci de ani? „, evidențiază președintele OART.

Batra 2019 va aduce, în premieră, şi organizarea simultană, în oraşele Cluj-Napoca, Alba Iulia, Oradea, Satu Mare și Baia Mare, a cinci suite de proiecte propuse de arhitecții Ordinului. La ediţiile anterioare a fost organizată o singură expoziţie de proiecte arhitecturale, itinerantă în municipiile menţionate.

Ediţia din acest an a BATREI va avea zece secțiuni de concurs: Arhitectura locuinței individuale, Arhitectura locuințelor colective, Arhitectura dotărilor comunitare și de producție, Arhitectura spațiului public, Arhitectura patrimoniului cultural, Rural, Arhitectura spațiului interior și scenografie, Microarhitectura- Arhitectura temporară, Design de obiect, Proiecte culturale: Inițiative și Experimente. Pe 23 noiembrie 2019, un juriu format din specialişti din ţară şi din străinătate va conferi Trofeul Bienalei – un preţios corp de iluminat din ceramică – celui mai bun proiect propus pentru fiecare secțiune.

***

 Bienala de Arhitectură Transilvania (BATRA) este cel mai important eveniment profesional al „breslei” arhitecților. Concepută încă de la prima ediție ca un șir de evenimente menite să aducă arhitectura în atenția opiniei publice, să recunoască, să recompenseze și să promoveze excelența în arhitectură, Bienala de Arhitectură Transilvania 2019 își propune să evidențieze valențe definitorii pentru arhitectura de calitate, să dezbată și să anime dialogul în jurul obiectului de arhitectură și al impactului acestuia în oraș și asupra comunității și, nu în ultimul rând, să formeze publicul în spiritul valorilor arhitecturii.

Evenimentul în jurul căruia se desfășoară Bienala de Arhitectură Transilvania este expoziția-concurs Premiile BATRA 2019. Aceasta este deschisă tuturor membrilor filialelor OAR participante și reprezintă momentul corolar al întregii activități în domeniul arhitecturii din ultimii doi ani. Scopul expoziției-concurs este de a reflecta cât mai corect activitatea membrilor filialelor participante, de a promova cele mai reușite exemple de practică profesională și de a forma o atitudine față de arhitectura recentă. Nominalizările și premiile sunt acordate de către un juriu format din arhitecți consacrați din țară și străinătate.

Sunt invitați să participe la această manifestare expozițională toți membri Filialelor OAR partenere: OAR Transilvania, OAR Bihor, OAR Satu-Mare, OAR Nord-Vest şi OAR Alba, inclusiv cei din diaspora, la una sau mai multe secțiuni, cu una sau mai multe lucrări reprezentative, din țară și străinătate. Participarea presupune calitatea de autor sau coautor cu drepturi egale al proiectului de arhitectură. Participanții trebuie să aibă cotizația achitată la zi, pe anul 2019. Fiecare autor sau colectiv de autori poate prezenta lucrări la una sau mai multe secțiuni în aceeași ediție. Numărul de lucrări prezentate de un autor sau un colectiv la fiecare secțiune este nelimitat. cultural În cadrul ediției actuale a Bienalei de Arhitectură Transilvania dorim să acordăm o atenție deosebită proiectelor de conservare, reabilitare, conversie și restaurare a patrimoniului construit existent.

Batra  2019 va  premia, de asemenea:

• Cel mai bun articol despre arhitectură/arhitecți Articolul va avea maxim 5000 de caractere și va fi trimis pentru concurs însoțit de traducerea în limba engleză.

• Cele mai bune fotografii de arhitectură care redau imagini cu edificii puse în operă, dedicate publicului larg, care promovează calitatea în arhitectură, arhitecți, administrații sau comunități care au reușit să redefinească spatii urbane sau rurale, publice sau private.

• „Clientul Ideal”, din secţiunea dedicată relației arhitect-client. Propunerea se va face la recomandarea unui arhitect membru într-una din filialele în care se derulează lucrarea înscrisă la BATRA 2019. Textul va avea maxim 1500 caractere şi va fi transmis în limbile română şi engleză.

• Premiul pentru „Poezia cu/despre Arhitectură”. Poezii cu și despre spații, arhitectură, și relația dintre om și experiența explorării acestui mediu. Se va înscrie în concurs un text de maxim 2500 caractere. Textul va fi transmis atât în limba română cât și în limba engleză.

***

Prof. univ. dr.  Augustin Ioan de la Institutul de Arhitectură „Ioan Mincu” din Bucureşti, arhitect, a publicat, în revista „igloo” nr. 187, decembrie 2018 – ianuarie 2019, editorialul intitulat O sută de ani de arhitectură în România.

Potrivit profesorului universitar, „o privire  asupra secolului trecut de la Marea Unire descoperă teme reușite și eșecuri dramatice în ceea ce privește arhitectura urbană din România (…). Modernitatea este evidentă în clădirile destinate sănătății, radioului sau industriei. Aceeași modernitate își face treptat loc și în arhitectura vilelor private, unifamiliale, dar aici diversitatea este eclatantă, apărând, pe lângă neoromânescul rescris în diferite nuanțe înnoitoare, și nuanțe pitorești, mediteraneene, sau central-europene. (…) Perioada cât România a fost monarhie a fost, probabil, cea mai consistentă ca producție de capodopere arhitecturale din ultima sută de ani. După  1989, sedii de bănci încep să schimbe scara orașului și să recicleze sisteme de fațade vitrate dintre cele vetuste, repudiate în occident. Schimbarea lentă, chinuitoare și, spre final, dubioasă a regimului de proprietate (teren și clă­diri existente) este, însă, cel mai important eveniment al acestei perioade, care încă produce efecte nefaste. Retrocedările, le­gislația deliberat ambiguă (o lege a patrimoniului a lipsit în prima decadă după 1989), corupția endemică și o recent-descoperită fermitate în a nu negocia, a prea multor instanțe avizatoare, au produs coliziuni cu structura urbană așternută de comunism, au condamnat clădiri de patrimoniu și au produs consecințe urbane greu de remediat (…). Bula imobiliară din 2004-2008 a făcut să explodeze intervențiile urbane speculative, fără a aduce calitate orașelor. Au apărut zone peri-urbane care se extind. (…). Au apărut locuințele noilor îmbogățiți și ele dovedesc absența temei vreme de cincizeci de ani din agenda de proiectare a arhitecților. Lucrările de calitate au apărut abia din anii 2000 și erau case ale clasei mijlocii, restrânse numeric, dar cu gusturi din ce în ce mai cosmopolite. Blocurile de locuire colectivă de standard ridicat au apărut și mai târziu, ca plombe urbane, unele de certă calitate a spațiilor interioare. (…) Starea monumentelor istorice din România este catastrofală, la propriu. Mijloacele învechite de a gestiona și proiecta viitorul acestora, absența unei culturi a dialogului, presiunea imobiliară care scurtcircuitează instanțele de avizare – toate sunt piedici în calea unui viitor pentru patrimoniu„.

***

Pentru un cunoscut arhitect transilvănean, Attila Kim – absolvent al Facultății de Arhitectură a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, masterat  la Universitatea „Babeș-Bolyai” în domeniul reabilitarii patrimoniului construit, personalitate premiată, constant, la Bienalele de Arhitectură București (2006, 2008, 2010, 2014, 2018), premiată de Ordinul Arhitecților Transilvania (2007, 2009, 2013, 2015, 2017), câștigătoare a două premii Arhitext; nominalizat de trei ori pentru premiul de arhitectură contemporană al Uniunii Europene, premiul Mies van der Rohe la edițiile 2009, 2011 si 2017 -, cele mai reprezentative zece edificii din România sunt:

* Palatul Culturii, Târgu Mureș – „poate cel mai complex exemplu de moștenire Art Nouveau de început de secol 20, care îmbină funcțiunile de săli de concerte, muzee, galerii, bibliotecă și spații comerciale, un adevărat edificiu european modern, un mall cutural în limbajul de azi, unic în România.”

* Palatul Telefoanelor, București – „o clădire Art Deco excepțională, un reper arhitectural, urbanistic și ingineresc”

* Palatul Peleș, Sinaia – „clădire cu importantă încărcătură istorică și simbolică, dar în același timp un exemplu de arhitectură reținută și respectuoasă, un liant subtil între loc, funcțiune și multiculturalitate”.

* Gara Băneasa, București – „un simbol al progresului și al arhitecturii reprezentative, fără să recurgă la un vocabular tipic clădirilor monumentale, ci exprimându-se prin eleganța și puterea proporțiilor și simplității – o clădire cu valori arhitecturale valide și azi”.

* Ministerul Economiei, București – o emblemă a arhitecturii interbelice urbane, cu o prezență respectuoasă, dar impunătoare în cadrul urban”.

* Fabrica Malaxa, București – „o capodoperă a lui Horia Creangă, clădire rămasă unică în istoria arhitecturii românești, realizată într-o perioadă de prosperitate economică, conștientă de valoarea adăugată a arhitecturii, indiferent de funcțiune”.

* Palatul Telefoanelor din Cluj-Napoca – „o excepție stilistică în peisajul arhitectural românesc, care ne leagă de una dintre cele mai interesante mișcări mondiale a arhitecturii secolului 20”.

* Romexpo, București – „un pavilion expozițional, reprezentativ, un obiectiv la nivel de brand.

* Palatul Culturii Blaj – un exemplu excelent de recuperare arhitecturală, care propune un dialog de la egal la egal între patrimoniu și arhitectură contemporană, aducând astfel obiectivul în secolul 21″.

* Refugiu montan – micul pavilion al lui Marius Miclăuș, prin calitățile lui arhitecturale și inginerești devine un simbol pentru puterea nelimitată a arhitecturii, independent de dimensiune și circumstanțe”.

Carmen FĂRCAȘIU