Valentin CUIBUS: Creşterea calităţii actului educaţional, acesta este cel mai important lucru pe care ni-l propunem pentru anul şcolar 2016-2017

Anul şcolar 2015-2016 a însemnat, potrivit declaraţiei inspectorului şcolar general Valentin Cuibus, o reconfirmare a calităţii învăţământului clujean. Rezultatele obţinute de elevi la Evaluarea Naţională şi la examenul naţional de Bacalaureat, dar şi rezultatele obţinute de dascăli la examenele de Definitivat şi Titularizare, precum şi numeroasele premii ale elevilor clujeni la diferitele concursuri şi la olimpiadele şcolare sunt, potrivit şefului IŞJ Cluj, nu doar o dovadă a muncii depuse de elevi şi de dascăli, nu doar o dovadă a valorii acestora, ci şi o dovadă a bunei colaborări între şcoală, familie şi administraţiile locale.

Iar dacă anul şcolar 2015-2016 a fost unul încununat de succese, acesta nu este un motiv care să-l oprească pe Valentin Cuibus să-şi dorească, în anul şcolar care începe la 12 septembrie, o creştere, în continuare, a calităţii actului educaţional. Evident, cu participarea, cu colaborarea, cu implicarea, în continuare, atât a familiei, cât şi a administraţiilor locale.

„Pentru noi, foarte importantă nu este competiţia cu alte judeţe, ci competiţia cu noi înşine. Ceea ce ne interesează este să ne putem atinge obiectivele stabilite, să crească nivelul de pregătire a elevilor, să crească nivelul de pregătire a profesorilor şi lumea să fie mulţumită de ceea ce se întâmplă în învăţământul clujean” – declară inspectorul şcolar general Valentin Cuibus.

– Înainte de începerea anului şcolar 2016-2017 se cuvine, cred eu, o evaluare a rezultatelor obţinute la nivelul judeţului Cluj în anul şcolar trecut. Aşadar…

– În anul şcolar 2015-2016 lucrurile au decurs în mare măsură aşa cum ne-am propus şi aşa cum ne-am dorit. Rezultatele obţinute la nivelul judeţului Cluj au fost bune şi foarte bune şi au confirmat ceea ce s-a întâmplat în urmă cu un an şi cu doi ani; adică, din nou Clujul a fost în frunte, atât în competiţia elevilor – şi mă refer la Evaluarea Naţională şi la examenul de Bacalaureat -, cât şi în cea a profesorilor, la Definitivat şi la Titularizare: cîte un loc I şi un loc II la fiecare categorie de competitori. Aceste rezultate au situat, din nou, Clujul, pe primul loc în competiţia cu celelalte judeţe, atât în privinţa elevilor, cât şi a dascălilor. Dar, pentru noi, foarte importantă nu este competiţia cu alte judeţe, ci competiţia cu noi înşine. Ceea ce ne interesează este să ne putem atinge obiectivele stabilite, să crească nivelul de pregătire a elevilor, să crească nivelul de pregătire a profesorilor şi lumea, sau marea majoritate, să fie mulţumită de ceea ce se întâmplă în învăţământul clujean. Spun „marea majoritate” pentru că a mulţumi pe toată lumea este foarte, foarte dificil, dacă nu chiar imposibil.

Aşadar, din punct de vedere al rezultatelor obţinute, suntem mulţumiţi de ceea ce s-a realizat în anul şcolar 2015-2016. Suntem mulţumiţi şi de faptul că numărul de absenţe a scăzut, al treilea an la rând, cu peste 5%. Numărul de absenţe, bineînţeles că are o legătură strânsă cu starea de disciplină a elevilor şi are legătură cu rezultatele care se obţin în şcoală şi care se obţin la examene.

Suntem mulţumiţi şi de faptul că elevii noştri au obţinut şi în acest an numeroase premii la concursuri şi olimpiade. Nu este lipsit de importanţă faptul că la Cluj s-au organizat şi anul trecut olimpiade naţionale, dar mai ales acea Conferinţă internaţională a tinerilor cercetători, cu participanţi din peste 25 de ţări ale lumii. Faptul că rezultatele Clujului sunt recunoscute şi apreciate se dovedeşte şi prin aceea că, în 2018, aici se va organiza Olimpiada internaţională de matematică, olimpiadă care, printr-un memorandum al Guvernului României, a fost mutată la Cluj. Apoi, cu câteva zile în urmă am primit, din partea Ministerului Tineretului şi Sportului, propunerea de a organiza, la Cluj, în 2020, Campionatul mondial de handbal pentru fete şi băieţi, cu participarea a peste 2000 de tineri, ceea ce iarăşi este o recunoaştere şi o apreciere a rezultatelor noastre, dar şi a capacităţilor noastre organizatorice.

Este clar, aşadar, se vede pe toate liniile că este recunoscută activitatea desfăşurată la Cluj de elevi, de profesori, de părinţi, de administraţiile locale. Iar aceste rezultate sunt datorate unei colaborări bune – nu zic foarte bune, pentru că mai sunt încă mici probleme! – între şcoală, familie, administraţiile locale. Toată lumea înţelege că e vorba de o investiţie pe termen lung, o investiţie ale cărei efecte se vor vedea în timp şi care este foarte importantă nu doar pentru Cluj, ci pentru toată ţara.

Sunt multe lucruri, multe proiecte importante derulate în anul şcolar trecut, de care suntem foarte mulţumiţi.

– Poate amintiţi un astfel de proiect…

– Sentimental vorbind, cel mai important proiect este cel cu copiii de la Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuţă”: un proiect de voluntariat, cu peste 150 de profesori implicaţi, care s-a bucurat de susţinerea unor asociaţii şi firme şi care s-a adresat copiilor internaţi aici, copii care, din păcate, ani de zile au fost uitaţi sau neglijaţi şi din cauza asta unii pierdeau anii de şcoală. Am avut copii de-acolo care au dat examene, am avut copii care şi-au luat examenele, am avut copii pe care am reuşit să-i păstrăm în sistem, din peste 20 de judeţe, din ţară. A fost o activitate complexă şi, cred, cu efecte extraordinare asupra dezvoltării ulterioare a multora dintre aceşti copii.

Au mai fost o serie întreagă de proiecte, şi îmi vine în minte acum, legat de un eveniment care se va întâmpla în octombrie, cel de încurajare şi dezvoltare a lecturii, în rândul elevilor. Vom avea, şi în anul acesta şcolar, o participare semnificativă la Festivalul Internaţional de Carte „Transilvania”, festival la care ne-am propus să aducem mai cu seamă elevi din rural.

– Fiindcă veni vorba de rural…

– …Vă pot spune că aici mai sunt încă lucruri care nu merg aşa cum ne-am dori. Sunt şcoli cu rezultate excelente, în mediul rural, şcoli în care se vede că s-au făcut progrese semnificative – şi mă refer la rezultatele de la evaluările naţionale, la faptul că se desfăşoară o serie întreagă de activităţi în şcolile din mediul rural şi copiii de aici nu sunt uitaţi, ceea ce este la fel de important ca şi rezultatele pe care ei le obţin -, dar aici avem încă probleme în ce priveşte autorizaţiile de funcţionare sau în ce priveşte implicarea administraţiilor locale. Sunt, încă, primării, consilii locale care nu înţeleg că investiţia în tinerii din comunitate este foarte importantă. Nimeni nu spune că investiţia într-un drum nu este importantă, dar cred, totuşi, că unii nu stabilesc priorităţile aşa cum ar trebui, şi aici mai avem, încă, din păcate, probleme. Mai avem probleme şi în ce priveşte comunicarea şcoală-familie, în unele situaţii foarte greu de gestionat, pentru că lucrurile diferă de la un an la altul, nu întâlneşti niciodată două situaţii la fel. În rural se lucrează mult mai greu cu copiii, se lucrează mult mai greu cu o parte dintre părinţi, dar acolo unde comunicarea este în regulă, acolo şi rezultatele sunt bune şi foarte bune.

– Peste o săptămână începe un nou an şcolar. Care este stadiul pregătirilor, în judeţul Cluj?

– Mai sunt şcoli în care încă nu sunt finalizate toate lucrările. Noi avem echipe de control în toate unităţile, ca să determinăm, oarecum, accelerarea desfăşurării ultimelor pregătiri pentru începerea noului an şcolar. În privinţa pregătirilor, însă, lucrurile trebuie privite, însă, pe mai multe paliere.

– Adică…?

– Este un palier de care responsabilă este administraţia locală, şi mă refer, aici, la reparaţii curente, reparaţii capitale ş.a.m.d., în toate unităţile, în care noi putem să sesizăm, dar nu putem influenţa în nici un fel. Aici, lucrurile stau… aşa şi aşa. Sunt locuri în care administraţiile locale au investit în repararea şi amenajarea şcolilor, dar sunt şi locuri în care lucrurile nu stau chiar aşa de bine.

Pentru că toată lumea aşteaptă un răspuns privitor la ceea ce se întâmplă cu cele trei mari şcoli clujene care au fost în curs de reabilitare, vă pot spune că la „Agârbiceanu” şi la „Avram Iancu” lucrările se vor finaliza. Va rămâne, din păcate, „Eminescu”, unde, conform discuţiilor pe care le-am avut cu administraţia locală clujeană, lucrările nu se vor finaliza decât la sfârşitul primului semestru, astfel că, până atunci, elevii de aici vor trebui să-şi desfăşoare activitatea la fel ca anul trecut, până în iarnă, când vor avea, în sfârşit, condiţii foarte bune. Şcoala va arăta impecabil, dar mai au, din păcate, un pic de aşteptat.

Anul acesta şcolar vom încerca, împreună cu comunităţile locale, să accesăm cât mai multe fonduri europene, să intrăm pe proiectele pe 2014-2020, care înseamnă dotări, pregătiri suplimentare etc., în scopul creşterii nivelului rezultatelor şcolare. Sunt proiecte pe pregătirea profesională, pe pregătirea suplimentară a copiilor, pe after school. Am avut deja discuţii preliminare şi cu primăriile şi cu şcolile pentru că, pentru prima dată – şi asta este foarte important! -, ele trebuie să lucreze împreună.

– Adică, aceste proiecte nu se pot face decât în parteneriat?

– În parteneriat. Exact. Ceea ce e un lucru extraordinar de bun. Şi încă un lucru la fel de bun: acolo unde e nevoie de investiţii, va fi necesar avizul conform al Inspectoratului Şcolar, pentru a nu se mai construi sau reabilita şcoli unde nu vor mai fi copii. Lucru care, din păcate, s-a întâmplat, nu o dată, de-a lungul timpului. Deci, va fi o analiză foarte serioasă şi se va reabilita doar acolo unde există posibilitatea de dezvoltare pe perioada următoare, medie şi lungă.

– În ce măsură sunt acoperite catedrele cu profesori calificaţi?

– Mai avem încă locuri în care catedrele nu sunt acoperite, dar trebuie să vedem rezultatele concursului pentru aceste posturi, din 2 şi 3 septembrie. Marea majoritate a posturilor sunt însă acoperite cu persoane de specialitate. Numărul celor care vor fi necalificaţi se apropie de zero, adică e posibil să avem câteva cazuri, dar foarte puţine, în mediul rural, în locuri în care, de altfel, posturile sunt ocupate în momentul acesta.

Ce se întâmplă? Conform experienţei din anii trecuţi, e posibil ca în data de 12 septembrie, dimineaţa, un dascăl să se prezinte la post într-o anume localitate din rural şi, odată ajuns acolo, să nu-i placă, iar la prânz să vină şi să ne spună că el nu se mai duce acolo. Am păţit asta, nu o dată. Nu vreau să se înţeleagă că acesta e un fenomen la nivelul judeţului, dar, totuşi, se întâmplă, sunt astfel de situaţii. În consecinţă, echipa de personal de la Inspectorat va sta „în priză” în toate acele zile de dinainte şi de după ce începe şcoala, pentru că apar situaţii neprevăzute în care un dascăl vine la şcoală şi apoi renunţă la post, cineva merge în concediu de maternitate, altcineva vrea să se mute de la şcoala din vârful muntelui ş.a.m.d.

– Câţi elevi şi câte clase vor fi în anul şcolar 2016-2017 la nivelul judeţului Cluj?

– Numărul de copii se apropie de 100.000. Sunt 96.363 de copii înscrişi, începând cu cei de la grădiniţă şi terminând cu cei de la post-liceal, în 4.125 de clase şi grupe, în cazul celor mici.

Ceea ce este interesant de observat – şi tendinţa asta se menţine de vreo doi-trei ani, la Cluj – este că, dacă în clasa a XII-a avem 5.300 de elevi, în clasa a VIII-a aproape tot atâţia, mai precis 5.250 de elevi, la clasa pregătitoare de anul acesta numărul de elevi depăşeşte 6.000. Este un lucru bun, acesta, un lucru care arată că zona Clujului se dezvoltă, că lumea vine spre Cluj, că aici sunt locuri de muncă. În clasele mici apare, anual, o creştere a numărului de copii, aşa încât generaţiile care sunt acum la 5-6 ani şi care vor ajunge să dea examene în viitor vor fi mai numeroase decât generaţiile care dau acum examene.

– Care este situaţia claselor simultane în anul şcolar 2016-2017?

– Numărul de clase simultane este cam acelaşi de anul trecut. E posibil să fie diferenţe, dar nesemnificative. Din păcate, dacă numărul de copii, cel puţin la cei de clasele mici, creşte, el nu creşte pe rural, ci pe urban.

Ce pot să vă spun este că vom asigura clase şi vom asigura instruire chiar şi în regim simultan în toate situaţiile, chiar şi acolo unde avem doi copii, trei copii, patru copii. Sigur că nu este situaţia ideală, aceea de a avea învăţământ simultan, dar avem şcoli, din păcate, în care sunt trei copii, patru copii pe ciclu. Şi atunci vom avea, poate, un elev de clasa a II-a, unul de-a III-a şi unul de-a IV-a, aşa că nu vom putea merge decât pe simultan.

Va trebui, odată şi odată, administraţiile locale să înţeleagă că la un număr foarte mic de copii, şcoala nu se poate face decât în regim simultan, iar în aceste condiţii niciodată nu se poate face performanţă. Şi va trebui să accepte ideea mutării copiilor, cel puţin a celor de gimnaziu, într-o altă localitate, în aşa fel încât, măcar la clasele V-VIII, să desfiinţăm simultanele. Dar, pentru asta trebuie desfiinţate şcolile din anumite localităţi, lucru cu care, până acum, nici un consiliu local nu a fost de acord.

– Ce vă propuneţi, în mod special, pentru anul şcolar 2016-2017?

– Primul lucru, şi cel mai important, pe care ni-l propunem este creşterea calităţii actului educaţional. Este un lucru pe care, însă, nu-l putem face singuri, îl putem face doar împreună cu comunitatea şi cu administraţiile locale. Iar dacă vom reuşi, în mod sigur rezultatul va veni de la sine.

M. TRIPON