Vultureni – 700: Sărbătoarea unei civilizaţii rurale de excepţie

Trecut-au mileniile peste o minunată vatră de locuire aşezată în Podişul Someşan, în aria geografică a Dealurilor Clujului şi Borşei, lăsîndu-ne urme arheologice încă de pe la începutul Neoliticului (anii 6000-5000 î.Hr.), traversînd epoca dacică şi apoi cea a grandiosului Imperiu Roman. Trecut-au secolele de la prima atestare documentară a satului Vultureni – căci despre această aşezare este vorba – şi istoria şi-a lăsat aici amprentele ei inconfundabile, pe care localnicii încă le mai caută cu pasiune şi veneraţie.

La cei 700 de ani (1314-2014) de atestare documentară a satului Vultureni, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, bunii şi de istorie iubitori oameni ai locului, în frunte cu primarul Eugen Mureşan, cu membrii Consiliului Local şi cu profesorul Simion Chita au organizat sărbătorirea acestui eveniment, sub semnul unor veritabile momente cultural-ştiinţifice şi cu prezenţa unor personalităţi de primă mărime ridicate din această străveche vatră, cu invitaţi de autentic profesionalism, pe de-o parte în cercetarea istorico-ştiinţifică, şi pe de altă parte, în arta dansului şi cîntecului popular românesc.

Invitaţii au fost întîmpinaţi la intrarea în Primărie cu urări de „Bună ziua!” şi „Bine aţi venit!” de o „gardă” de tinere fete îmbrăcate în frumoase costume populare din sat. În marea şi eleganta sală de spectacole s-a ţinut mai întîi simpozionul cu tema „Vultureni 700. Locuri-Oameni-Istorie”. S-au intonat Imnul Naţional şi Imnul Uniunii Europene. A ţinut un cuvînt de salut primarul comunei Vultureni, Eugen Mureşan, iar poetul Ion Mureşan din Cluj-Napoca, fiu al satului Vultureni, laureat al Premiului Naţional ‘’Mihai Eminescu’’ pentru poezie, a prefaţat lucrările simpozionului cu cîteva reflecţii emoţionante despre satul său natal peste care a trecut, totuşi, şi Marea Istorie, cu reperele ei atît de importante. Poetul Ion Mureşan a dat citire unei diplome de preţuire pentru satul Vultureni şi pentru oamenii săi, acordată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, semnată de rectorul acad. Ioan Aurel Pop, una dintre cele mai de seamă personalităţi ale ştiinţei istorice româneşti. Lucrările simpozionului au fost conduse de profesorul Simion Chita, autor a două lucrări de istorie locală, dintre care ultima, „Vultureni 700”, a fost distribuită gratuit participanţilor la simpozion. Sala a fost arhiplină, semn că iubirea localnicilor şi a celor care s-au ridicat din acest sat faţă de vatra părinţilor, a moşilor şi strămoşilor lor, în loc să scadă, cum ar crede unii, ea creşte în progresie geometrică odată cu fiecare generaţie. Despre descoperirile arheologice deosebit de importante ale cercetătorilor clujeni de mare reputaţie ştiinţifică, precum Zoe Maxim, Sanda Man şi József Gábor Nagy, a vorbit, susţinut de imagini, arheologul şi istoricul József Gábor Nagy, cadru didactic la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Profesorul Simion Chita a făcut o incursiune în Evul Mediu şi în perioada modernă a satului Vultureni, cu principalele repere ale trecutului localităţii.

A ieşit în evidenţă vocaţia sa de profesor pasionat al acelei lumi tăcute, dar nu pierdute, de odinioară. În continuare a vorbit prof. Ioan Seni de la Năsăud, preşedintele despărţămîntului ASTRA Năsăud, despre acea mare personalitate a satului Vultureni din secolul al XIX-lea, şi anume Alexandru Bohăţiel (1816-1897). Şcoala din satul Vultureni poartă numele marelui om politic, fost căpitan al Districtului Năsăud, şi un bust dedicat lui se află în faţa şcolii încă din anul 2008, creat de renumitul sculptor clujean Ilarion Voinea, prezent la simpozion. Profesorul Ioan Seni a vorbit cu mîndrie despre acea epocă de mare demnitate naţională a Năsăudului din vremea căpitanului acestui district al „cătanelor negre” de odinioară, care s-au bătut cu „Bunăparte” (adică cu Napoleon Bonaparte, care le-a şi remarcat vitejia). A intervenit apoi cu o comunicare pe bază de documente de familie un strălucit strănepot al lui Alexandru Bohăţiel, şi anume poetul, eseistul şi istoricul literar clujean Mircea Vaida Voievod, nepotul lui Alexandru Vaida Voievod, fostul prim-ministru al României Mari, la rîndul lui nepot al lui Alexandru Bohăţiel. Poetul Mircea Vaida Voievod şi-a încheiat discursul cu un emoţionant poem dedicat strămoşului său şi satului Vultureni la cei 700 ani de atestare documentară.

Despre o altă mare personalitate a Vultureniului, profesorul şi inspectorul şcolar din perioada interbelică Vasile Chintoan, a vorbit, cu o bogăţie de surse documentare, prof. Hadrian Arion din Cluj-Napoca. Vasile Chintoan a făcut parte din strălucita generaţie de intelectuali interbelici care au militat pentru ridicarea satului românesc la cultură şi civilizaţie de tip european, o veritabilă generaţie de tip iluminist. A fost invitat apoi să vorbească despre şcoala din Vultureni, unde şi-a făcut primele studii, generalul locotenent în rezervă doctor Ioan Ciupei, fost comandant al Corpului 4 Armată Teritorial „Mareşal Constantin Prezan” din Cluj (fosta Armată a IV-a) (2004-2007), născut în Fodora vecină, pe vremuri aparţinînd de comuna Vultureni. Sufletul i-a rămas însă legat de şcoala copilăriei, evocînd pe bunii săi profesori de altădată. Prin prezenţa sa de intelectual distins şi cu atitudine şi privire fermă, a lăsat tuturor celor prezenţi impresia unei mari demnităţi pe care Armata Română o are prin astfel de personalităţi veritabile. Profesorul Vasile Suciu a vorbit apoi cu pasiune despre trecutul îndepărtat al Vultureniului, invitînd auditoriul să facă o călătorie imaginară în timp pentru a vedea cum trăiau locuitorii acestui sat acum 700 de ani, descriindu-i pe înaintaşi cu multă imaginaţie şi iubire.

Istoricul Vasile Lechinţan din Cluj-Napoca a adus mai multe aspecte inedite din trecutul satului Vultureni: despre tineri români din sat, studenţi la Liceul Piarist din Cluj în prima jumătate a secolului al XIX-lea, depre fenomenul cultural de mare emulaţie creatoare al Asociaţiei „Şoimii Carpaţilor” din perioada interbelică la Vultureni, cu un cor de renume, la fel şi cu o echipă de dansuri cu care marele Profesor dr. Iuliu Haţieganu de la Cluj s-a prezentat la festivalul de folclor de la Praga din 1936 ş.a. Faptul că în anii 50, din perioada comunistă, echipa de teatru din Vultureni a fost cea mai apreciată din întreaga regiune Cluj, la fel şi corul din Vultureni, s-a datorat încă acelei neuitate emulaţii interbelice iniţiată de marele medic şi om de cultură Iuliu Haţieganu, a spus istoricul Vasile Lechinţan. A vorbit apoi profesorul pensionar Nicolae Chişu din Şoimeni despre unele aspecte privind istoricul satului Vultureni, atrăgînd atenţia asupra unui episod din copilărie, cînd tatăl său i-a povestit despre un locuitor din Vultureni care cînta pe cîmp cu o voce minunată că „este de-al lui Iuliu Haţieganu, de-al Asociaţiei Şoimii Carpaţilor”, ceea ce atestă că şi după cel de-al Doilea Război Mondial persista încă în conştiinţa oamenilor ecoul marii emulaţii culturale interbelice în zonă. În încheierea simpozionului au vorbit profesorul Simion Chita şi primarul Eugen Mureşan care a promis că va publica într-un volum lucrările prezentate.

În continuarea serbării dedicate celor 700 de ani de atestare documentară a Vultureniului a fost oficiat un Te Deum şi au fost depuse coroane de flori la Monumentul Eroilor.

Al doilea moment aniversar s-a consumat la scena amplasată pe terenul de sport unde, începînd cu ora 15, oficialităţile judeţului şi invitaţii au ţinut alocuţiuni şi, în prezenţa numeroşilor locuitori ai comunei, s-au acordat titlurile de cetăţeni de onoare ai comunei Vultureni şi s-au premiat veteranii de război. Pentru locuitorii satelor Şoimeni, Chidea, Vultureni, Băbuţiu, Bădeşti şi Făureni s-a desfăşurat un spectacol folcloric deosebit, susţinut de Ansamblul folcloric ‘’Dor Transilvan’’ al Companiei de Transport Public din Cluj-Napoca împreună cu interpreţii Marian Dascăl, Crina Varga Haiduc şi Ioan Dordoi. Invitaţii speciali au fost artiştii renumiţi Cornel Borza şi Familia Petreuş, care au susţinut recitaluri folclorice de excepţie. Spectacolul folcloric prezentat şi organizat de acelaşi profesionist care este Tiberiu Groza a fost deschis de formaţia vocală a Şcolii din Vultureni cu un moment artistic dedicat sărbătorii Limbii Române. La finalul spectacolului derulat pe parcursul a patru ore, locuitorii Vultureniului au fost invitaţi la joc pe scena manifestării, avîndu-l alături pe renumitul lăutar Ţurca Alexiu Elecuţ din Aşchileu.

A fost o zi de sărbătoare la Vultureni, cum se poate vedea o dată la o sută de ani şi pentru asta trebuie remarcată toată comunitatea locală în frunte cu primarul Eugen Mureşan şi membrii consiliului local.

Vasile LECHINŢAN

Foto: Tiberiu GROZA