Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară – centru al excelenţei în cercetare şi educaţie

Rectorul Universităţii de Științe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Cornel Cătoi, a susținut, vineri, în Aula ”Mihai Șerban” a instituției, în fața unui ales auditoriu, un amplu discurs despre momente și personalități de prestigiu din istoria acestui așezământ de învățământ superior. Fiecăruia dintre participanții de onoare care au rostit alocuțiuni la ceremonia aniversară prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la înființare și a unui secol de predare în limba română a disciplinelor de studiu, rectorul Cornel Cătoi le-a oferit în dar o imagine artistică reprezentându-l pe Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, simbol al sacrificiului pentru o cauză nobilă.

Universitarul clujen a amintit, în context, că a parcurs sute de surse de informare referitoare la existența USAMV, iar pe de altă parte instituția a primit foarte multe documente ”din partea unor persoane care nu au avut nicio legătură cu USAMV, le-au găsit, pur şi simplu, prin podul casei ori prin diverse locuri, le-au fotografiat și ni le-au donat cu promisiunea noastră că nu le înstrăinăm şi nu le donăm vreodată”.

”Pe sigla USAMV apare anul 1869. Societatea Agrară din Ardeal făcuse, cu doi ani înainte cel puţin, propuneri către Ministerul Agriculturii pentru înfiinţarea unui lăcaş de învăţământ superior agricol. Prima dată, s-a încercat înfiinţarea unui stabiliment la Aiud, dar nu s-a perfectat un contract. La Cluj existau şi teren, şi corpuri de clădiri în Mănăştur, sat în prelungirea urbană. Inițial, Universitatea a folosit clădirile închiriate de la vechea mânăstire, care nu erau, însă, suficiente pentru cei 40 de studenţi care au început studiile universitare. Tânăra instituţie de învăţământ superior a fost nevoită să construiască, în timp, alte corpuri de clădiri, existente şi azi. Institutul Agronomic Cluj-Mănăştur – cum se numea atunci – ocupa spaţiul de pe Calea Mănăştur de la numărul 1 la numărul 9. Şi acum se păstrează simbolul instituţiei, pe fosta casă a profesorului, şi pe clădirea cu acoperiş de şindrilă, de pe Calea Mănăştur, care e monument istoric. Apoi, pentru a avea o fermă compactă, s-a reuşit comasarea unor terenuri. Ulterior instituţia a fost împroprietărită”, a arătat rectorul Cornel Cătoi.

Universitarul clujean a punctat, cronologic, ani de referință din parcursul istoric al USAMV.

În 1870, învăţământul agricol avea aproape toate specializările pe care le are azi USAMV, la licenţă şi la masterat, dar, desigur, la nivelul acelor vremuri.

Institutul avea, din 1870, o clinică veterinară, unde se făceau lecţii de igienă şi de tratament al animalelor. Studenţii au înfiinţat prima asociaţie a pompierilor voluntari, care a servit, ulterior, ca model pentru toate ascociaţiile cu acest profil din Transilvania. Biblioteca institutului avea, pe atunci, în jur de 1200 de volume.

În 1873 a intrat în folosinţă actualul sediu al Rectoratului USAMV, care avea şi săli de curs. În clădire au fost amenajate amfiteatre în 1963, în rest, clădirea a rămas ca atare, lipseşte doar copertina din fontă şi sticlă de la intrare.

Staţiunea didactică Cluj-Mănăştur s-a dezvoltat, în zona Căii Floreşti. Primele laboratoare din Europa dedicate studiului plantelor medicinale au funcţionat la Cluj.

La începutul secolului trecut a fost construită clădirea căminului studenţesc.

Cu timpul, absolvenţii fiind tot mai bine pregătiţi, tot mai buni, institutul a primit rangul de Academie de Agricultură, funcţionând cu acest statut între anii 1906-1914. După Primul Război Mondial, activitatea acesteia încetează, dar se reia, în 1919. Directorul Academiei a fost, între 1910-1914, Bela Pater, cercetător al plantelor medicinale. În anul 1900, Bela Pater a fost distins la Expoziția Mondială de la Paris, cu medalia de aur pentru ceaiurile medicinale. A fost membru fondator, și director până în 1931, al Stațiunii de Cercetări asupra Plantelor Medicinale. După acest model, au fost înfiinţate instituții cu acest profil la Praga, Budapesta şi Viena.

În august 1919, profesorul Mihai Şerban (1877-1947) a fost numit director al Academiei de Agricultură din Cluj, devenind apoi rector și decan, ”un exemplu de om de ştiinţă de castă, un exemplu de om politic şi de patriot. A fost delegat la Conferința de Pace de la Paris (1919), în care s-a dezbătut noua configurație politico-teritorială și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Misiunea profesorului Mihai Şerban s-a axat pe chestiunile economice ale României. Contemporanii din elita intelectuală au afirmat despre profesorul Şerban că „omul sfinţeşte locul.” Profesorul Iuliu Prodan (1875-1959) de la catedra de botanică descriptivă și fitopatologie, membru corespondent al Academiei Române, a fost printre primii botaniști ai ţării. El a descris în lucrările sale despre flora și vegetația României, condițiile ecologice specifice plantelor și zonelor cercetate, pe baza observațiilor sale”, a spus rectorul USAMV.

Anul 1929 a fost foarte important și pentru USAMV și pentru Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău (USAMV București). Prin lege, ele devin proprietare pe bunurile mobile – clădiri și terenuri – și imobile, pot să facă studii la nivel de doctorat și să accepte să evaluaze și doctoratele din străinătate. USAMV Cluj primește în administrare terenul de la Cojocna. Agronomia clujeană a a fost ridicată la rangul de „Academie de Înalte Studii Agronomice”.

La inaugurarea din 1932 a clădirii în care se află Aula ”Mihai Șerban” a participat regele Carol al II-lea și fiul său Mihai, viitorul suveran al României.

”Important: rectorul Mihai Șerban și Senatul USAMV au cedat terenuri în beneficiul altor instituții publice din Cluj – 36 de iugăre pentru Stațiunea de Ameliorare a Plantelor, 15 iugăre pentru construirea Parcului Carol al II-lea” a punctat profesorul Cornel Cătoi.

Ca urmare a Dictatului de la Viena, între anii 1940-1945, Academia agricolă clujeană (cadrele didactice, studenţii şi o parte din inventarul său) s-a refugiat la Timişoara, unde şi-a desfăşurat activitatea sub denumirea de „Facultatea de Agronomie Cluj – Timişoara”. În anul 1945, Facultatea de Agronomie a revenit la Cluj, iar din 1948 funcţionează sub denumirea de „Institutul Agronomic Cluj”, iniţial având o singură Facultate, cea de Agricultură. în anul 1959 s-a înfiinţat Secţia de Zootehnie iar în anul 1962 Facultatea de Medicină Veterinară. Printre personalitățile de renume ale USAMV se numără și prof. univ. dr. Emil Alexandru Negruțiu (1911- 1988), membru corespondent al Academiei Române. A fost și primul director al Stațiunii Experimentale Agricole Turda.

Secţia de Horticultură a fost înființată în anul 1977, constituind, împreună cu Secţia de Agricultură, „Facultatea de Agricultură şi Horticultură”. În anii 1978-1987, Institutul Agronomic Cluj a funcţionat cu două facultăţi: Facultatea de Agricultură şi Horticultură şi Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară. Acestea au fost reunite în cadrul unei singure facultăţi, Facultatea de Agronomie.

Din anul 1991, Institutul Agronomic îşi schimbă denumirea în „Universitatea de Ştiinţe Agricole” iar din 1995 în „Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca”.

USAMV s-a reorganizat, din anul 1990, în patru facultăţi (Agricultuăă, Horticultură, Zootehnie şi Biotehnologii, Medicină Veterinară) iar ulterior au luat fiinţă specializări noi la învăţământul de lungă durată (BcS), la colegiu, master (MS), doctorat (PhD), învăţământ la distanţă (ID) şi cel cu frecvenţă redusă (FR). Sistemul de învăţământ a fost adaptat cerinţelor Bologna, iar sistemul de credite ETCS este aplicat din 1998.

Noua strategie a universităţii vizează extinderea şi aprofundarea relaţiilor internaţionale, modernizarea întregului proces de învăţământ, de cercetare şi de extensie, contribuind la dezvoltarea agriculturii româneşti, în concordanţă cu standardele Uniunii Europene.

În prezent, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca este una din cele mai reputate universităţi ale României. Ea face parte din Consorţiul Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din ţară şi din Uniunea Universităţilor Clujene, iar pe plan internaţional din Asociaţia Universităţilor Europene, fiind evaluată de către aceasta în anul 2003.

***

Au luat parte la ceremonia aniversară de la USAMV prefectul județului Cluj, Ioan Aurel Cherecheș, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, consilierul de stat Ligia Deca, Departamentul Educație și Cercetare al Președinției României, președintele Academiei Române, rector al Universității „Babeș-Bolyai” (UBB), prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, prorectorul UBB, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, președintele Consiliului Național al Rectorilor din România, prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, fostul prreședinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Ionel Haiduc, Înaltpreasfințitul Andrei Andreicuț, mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfinția Sa Florentin Crihălmeanu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, fostul ministru al Agriculturii, ValeriuTabără, multe alte personalități ale vieții politice și academice.

Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu, a conferit, vineri, Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Ordinul „Spiru Haret”, iar mitropolitul Andrei Andreicuț Ordinul „Crucea Transilvană”, cea mai înaltă distincție a Mitropoliei Clujului, Sălajului și Maramureșului.

Carmen FĂRCAȘIU