Uniţi în cuget şi-n simţiri

Mesajul de unitate naţională al locuitorilor din Nord-Vestul Munţilor Apuseni dus la Alba Iulia cu „Trenul Unirii’’

Aproximativ 150 de mii de români din toate colţurile ţării dar şi din diasporă şi din comunităţile istorice din proximitatea României s-au adunat sâmbătă la Alba Iulia pentru a cinsti cum se cuvine memoria celor care în urmă cu 100 de ani au înfăptuit Marea Unire. În ciuda temperaturilor scăzute, Alba Iulia s-a animat încă de la primele ore ale dimineţii, oamenii aşteptând nerăbdători să vadă locurile în care la 1 decembrie 1918 s-a decis soarta românilor din Transilvania şi, totodată, să participe la evenimentele organizate de autorităţi cu ocazia Centenarului.Sâmbătă dimineaţă, puţin după ora 8,00, în faţa staţiei CFR Alba Iulia un grup de peste 400 de persoane încearcă să se organizeze într-o coloană pentru a se deplasa spre Câmpul lui Horea, locul unde acum 100 de ani cei peste 120 de mii de români, veniţi din toate colţurile Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului, şi-au exprimat dorinţa de a se uni cu Regatul României. Sunt români din zona Huedinului şi de pe cursul superior al Crişului Repede. Au venit la Alba Iulia cu un tren denumit simbolic „Trenul Unirii’’ pentru a transmite un mesaj de unitate naţională din partea locuitorilor din Nord-Vestul Munţilor Apuseni. Majoritatea dintre ei poartă costume tradiţionale iar alţii sunt îmbrăcaţi în ţinută militară din Primul Război Mondial sau în uniforma Gărzilor Naţionale din Transilvania, care la finalul anului 1918 asigurau ordinea publică în teritoriile locuite de românii din această zonă.

Horea Matiş predă istoria de mai bine de 20 de ani la elevii de liceu şi şcoală gimnazială din Huedin şi spune că a ţinut să vină la Alba Iulia pentru că nu putea rata un astfel de moment istoric. El poartă o ţinută militară din Primul Război Mondial, precizând că prin acest gest a dorit să-i aducă un omagiu şi bunicului său care a fost rănit pe frontul din Galiţia în timpul Primului Război Modial. „Delegaţia din zona Huedinului a venit la Alba-Iulia cu trenul Centenar al Uniriri împuternicită de către primarul oraşului cu un „credenţional’’ în memoria celor 10 delegaţi care ne-au reprezentat la Alba Iulia în 1918. Pe traseu, ne-am oprit la Teiuş unde am depus o coroană la placa memorială a lui Ion Arion, „eroul martir al Unirii de la 1918’’, împuşcat în 30 noiembrie 1918 pentru că flutura, pe geamul trenului care ducea spre Alba Iulia, steagul tricolor şi milita pentru unirea Transilvaniei cu România. Am mai depus o coroană şi în Staţia CFR Alba Iulia în memoria militarului accidentat mortal în urmă cu câteva zile în timp ce încerca să debarce din tren un vehicul militar. Pe parcursul ceremoniei de depunerea a celor două coroane am fost asistaţi de „membrii’’ Gărzilor Naţionale Române, care de altfel ne-au „păzit’’ pe tot parcursul călătoriei de la Huedin la Alba Iulia’’, explică Horia Matiş Cristian Filip, tot profesor de istorie la Huedin, poartă un costum autentic românesc din zona Apusenilor format din suman, cămaşă, cioareci, cuşmă şi cizme din piele. Profesorul se află chiar în faţa coloanei de participanţi de la Huedin şi încearecă să repereze cupola centrală a Catedralei „Reîntregirii’’ pentru a fixa traseul spre Platoul Romanilor, locul unde au fost programate manifestările dedicate Centenarului. „Pentru a sărbători cum se cuvine Centenarul Marii Unirii, am gândit să reconstuim „Trenul Unirii’’, ca un arc peste timp. A fost o mobilizare de forţe, de energii pozitive, toate în slujba unui singur scop: de a aduce un omagiu delegaţilor şi celorlalţi participanţi din cercul electoral Huedin, care au urcat în 1918 în „Trenul Unirii’’ şi au plecat la Alba Iulia. Am pornit dimineaţă, foarte devreme, iar pe parcursul călătoriei atmosfera a fost una cu totul specială, în toate vagoanele răsunând cântece patriotice şi colinde autentice din de la poalele Munţilor Vlădeasa’’, spune, vizibil emoţionat, Cristian filip.

Un steag decolorat, ale cărui culori abia se mai disting, şi cusut prin mai multe locuri, este purtat de doi bărbaţi mai în vârstă. Este un steag cu o vechime de o sută de ani, pe care străbunicul lui Vasile Stan, din satul Mărişel, judeţul Cluj, l-a purtat la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918.

„Am steagul de la bunicul meu şi a fost păstrat în biserica ortodoxă din satul Mărişel, judeţul Cluj. Acum l-am scos de acolo pentru că se împlinesc o sută de ani de la unirea acestei ţări. Am venit cu el ca să arătăm că străbunii noştri au luptat ca să păstreze România noastră Mare. Aici o venit, la Unire, cu acest steag, la Alba Iulia. L-o adus acasă şi l-o păstrat. Pe urmă, preotul de la biserică l-o găsit la bunicul meu şi l-o dus la biserică, unde s-o păstrat până acum. Să vede pe el cât e de vechi”, spune bărbatul. „A fost o bucurie foarte mare când am aflat că acest steag există în biserică. Eu nu sunt de foarte mult timp acolo. Preotul mai în vârstă a fost cel care l-a luat şi l-a pus la muzeu. (…) E o cinste, drapelul s-a păstrat cum s-a putut şi ne mândrim că şi atunci o delegaţie din mai mulţi credincioşi a venit la Alba Iulia şi am putut aduce acest steag pentru Marea Unire”, a spus, la rândul său, preotul Ioan Mocean, din Mărişel.

De altfel, mai mulţi preoţi din zona Protopopiatului Huedin au ţinut să participe alături de credincioşi din parohiile lor, la manifestările organizate de Ziua Naţională. Este şi cazul părintelui Mircea Dejeu, din satul Bucea, judeţul Cluj, care a venit cu „Trenul Unirii’’ la Alba Iulia cu un cor bărbătesc ce are la activ trei CD-uri cu cântece patriotice. „Corul se numeşte Craii Măgurii. Au scos un CD cu cântece patriotice dedicate Unirii. Este un grup de amatori, dintr-un sătuc cu 250 de familii. Pentru momentul de astăzi ne-am pregătit încă din vară”, a explicat părintele Dejeu.

În grupul de români din zona Huedinului s-au aflat şi forte mulţi tineri. Cu steaguri tricolore sau cu fulare în culorile naţionale, tinerii au fost cei care au dat tonul cântecelor patriotice. O parte dintre ei au venit în costume populare, cum este şi cazul lui Sergiu Nicula, un tânăr care lucrează ca fotograf în Cluj-Napoca. Acesta purta o pereche de opinci şi ciorapi croşetaţi din lână pentru a nu simţi frigul. „Acum o sută de ani, nu se purta altceva. Oamenii veneau de la sute de kilometri depărtare şi nu era altă soluţie. Am decis să fiu solidar cu strămoşii noştri. Costumul este cel de mire, iar cămaşa este cusută de soţia mea, prin şezători”, a spus Sergiu.

Concluzia zilei de 1 decembrie 2018 a fost trasă de Cristian Filip: „Am trăit cu toţii sentimente patriotice adevărate, fără mobilizări şi discursuri patriotarde, am simţit ceva unic, cum numai la un Centenar poţi simţi şi nu pot fi creionate decât în mică măsură. Trăiască România Mare!, a conchis istoricul de la Huedin.

C.P.