Ungheniul încearcă să vadă integrarea europeană prin uşa deschisă de Cluj-Napoca

• Interviu cu primarul Alexandru Ambros •

Privind de la Bruxelles sau chiar de la Cluj-Napoca, oraşul Ungheni din Basarabia este unul oarecare pe hartă. În sens invers, însă, şi Cluj-Napoca, şi Bruxelles-ul sînt puncte pe harta unei speranţe de bunăstare şi un alt standard de viaţă. Mai bun şi mai european. Reprezentanţii acestui oraş încearcă să înveţe din experienţa europeană a municipiului Cluj-Napoca pentru a şti să acţioneze în vederea creşterii calităţii vieţii în oraşul aflat la graniţa de Vest a Republicii Moldova. În acest sens, o delegaţie a oraşului Ungheni, condusă de primar s-a aflat într-o vizită oficială la Cluj-Napoca, cu ocazia Zilelor municipiului, pentru a pune bazele unei colaborări între cele două oraşe. Ziarul Făclia a stat de vorbă cu edilul şef din Ungheni, Alexandru Ambros pentru a vedea ce se aşteaptă de la această colaborare. Totodată, primarul a vorbit şi despre aşteptările basarabenilor de la alegerile locale din 14 iunie, dar şi despre modul în care locuitorii Moldovei percep integrarea europeană.

Domnule primar Alexandru Ambros, cum a ajuns Ungheniul să fie reprezentat la Zilele municipiului Cluj-Napoca?

Alexandru Ambros: Prezenţa noastră aici vine ca urmare a vizitei pe care o delegaţie de la Primăria Cluj-Napoca a făcut-o recent la Ungheni, ocazie cu care am avut un schimb de experienţe pe proiectele implementate. Am făcut un prim schimb de păreri şi a urmat invitaţia Primăriei Cluj-Napoca. Dorim să punem bazele unei colaborări între cele două administraţii pe mai multe domenii. Poate fi, ca exemplu, domeniul economic, pentru că avem la Ungheni zona economică liberă, unde activează deja 40 de societăţi cu capital mixt. Aici ar putea fi interesate să investească anumite societăţi comerciale şi companii.

Am putea avea colaborări în domeniul cultural pentru că deja avem o infrastructură în acest domeniu. Mai putem merge pe partea socială şi învăţămînt, dar putem avea o colaborare şi la nivelul organizaţiilor nonguvernamentale. Noi trebuie mai intîi să demarăm această colaborare, s-o oficializăm, iar mai departe instituţiile şi departamentele din Ungheni şi Cluj-Napoca pot lucra chiar şi dacă nu ne mai informează pe noi, reprezentanţii administraţiei. Trebuie să dăm posibilitatea oamenilor de a face aceste legături. Am avut discuţii cu domnul primar Emil Boc şi s-a arătat extrem de interesat de colaborarea dintre cele două oraşe.

Rep: Cum ar putea beneficia administraţia oraşului Ungheni de expertiza municipiul Cluj-Napoca din domeniul atragerii de investiţii şi fonduri europene?

Alexandru Ambros: Avem foarte multe de învăţat, pentru că muncipiul Cluj-Napoca este lider în privinţa calităţii proiectelor implementate. Noi avem capacităţi destul de bune la Ungheni, avem instituţii care se ocupă de atragerea de investiţii şi trebuie să folosim aceste sinergii de forţe de la Ungheni şi Cluj-Napoca pentru a ne ajuta reciproc şi, de ce nu , să facem chiar şi proiecte comune pe viitor.

Rep: Din ce aţi văzut la Cluj, ce proiect credeţi ca ar putea fi implementat la dumneavoastră în perioada imediat următoare?

Alexandru Ambros: Din ce are Clujul şi nu avem noi este, de exemplu, învăţămîntul universitar. Noi nu avem nicio universitate. Prin urmare, am putea începe discuţii pentru deschiderea unei filiale la Ungheni de către una dintre universităţile clujene. Ideea poate prinde viaţă, pentru că noi nu avem instituţii superioare de învăţămînt. Aici am putea beneficia de calitatea de centru universitar al municipiului Cluj-Napoca. Noi am putea oferi în schimb felul în care administrăm zonele verzi ale oraşului. Ungheniul are foarte multă verdeaţă, dînd senzaţia că este situat într-o pădure şi creează un mediu cu totul special.

Rep: Am înţeles că un rol important în acest demers de colaborare între municipiului Cluj-Napoca şi oraşul Ungheni l-au avut studenţii basarebeni din centrul universitar clujean, organizaţi în Grupul de Iniţiativă Basarabeană. Cum au reuşit?

Alexandru Ambros: Da. Avem foarte mulţi studenţi care învaţă la Cluj-Napoca. Pînă să ajungem în această etapă, studenţii basarabeni din Cluj m-au invitat de mai multe ori să vin aici, însă, din cauza programului, nu am reuşit. Studenţii mă contactau direct şi mă invitau să particip la manifestările pe care ei le organizau aici. În cele din urmă m-am întîlnit cu domnul primar Emil Boc la Strassbourg, la Congresul Puterilor Locale şi Regionale, unde dînsul a susţinut un discurs legat de titlul pe care Cluj-Napoca îl deţine în acest an, şi anume, cel de Capitală Europeană a Tineretului. În acest context i-am spus că doresc să vin în Capitala Europeană a Tineretului şi am venit. Practic, tinerii din Ungheni care învaţă aici au facilitat acest lucru.

Rep: În 14 iunie, cetaţenii Republici Moldova sînt aşteptaţi să voteze pentru a-şi alege reprezentanţii la nivel local. Ce se aşteaptă de la aceste alegeri?

Alexandru Ambros: Oamenii de la noi aşteaptă ca lucrurile să meargă mai bine. Noi am depăşit deja nişte etape şi cetăţenii nu pot fi minţiţi, deoarece aşteaptă calitate. Nu vor de la adminsitraţie doar serviciu prestat, ci vor calitate. Şi oamneii vor să ştie exact pentru ce plătesc. Cerinţele oamenilor cresc şi, chiar dacă noi îmbunătăţim lucrurile, oamenii vor tot mai mult. Cu cît implementezi mai multe proiecte, cu atît oamenii aşteaptă să faci şi mai mult. Sigur că lumea doreşte continuarea drumului european al Rebublicii Moldova. Sigur, mai sînt şi alte păreri, dar eu cred că Republica Moldova nu are altă alternativă decît integrarea în structurile europene şi aducerea valorilor europene la noi acasă.

Rep: Cît de mult au conştientizat cetăţenii din Republica Moldova importanţa instrumentelor financiare pe care UE le poate oferi pentru dezvoltare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii?

Alexandru Ambros: Nu putem vorbi de toată lumea. Dacă am spune acest lucru ar fi un neadevăr. Practic, jumătate cred în viitorul european al ţării noatsrre. Aceştia reprezintă partea cea mai informată din ţara noastră, fiind oamenii care au fost în Europa şi au văzut valorile europene. Îşi doresc o viaţă bine organizată, cu instituţii puternice şi eficiente. Desigur, mai există o parte a populaţiei, mai puţin informată, care crede că viitorul Moldovei este în Uniunea Vamală, care nici măcar nu există. Aceştia îşi fac impresii cu privire la modul în care trebuie să evolueze ţara noastră pe baza unor concepţii denaturate. Republica Moldova reprezintă o problemă geopolitică. Noi sîntem, din păcate, la frontiera dintre UE şi cea asiatică?

Rep: Ce credeţi că ar putea face mai mult România pentru a ajuta Moldova să-şi paveze drumul spre UE?

Moldova s-a bucurat în ultimii ani de un mare sprijin din partea României. Şi aici vreau să evidenţiez mesajul României de a susţine parcursul european al Moldovei, asistenţa financiară, proiectul de gazoduct Iaşi-Ungheni, autobuzele pentru sistemul de învăţămînt, proiectul de reabilitare a grădiniţelor cu bani de la Guvernul României. Dacă acest ritm va rămîne constant, ne va ajuta foarte mult. Noi avem nevoie de acest ajutor, pentru că România este ţara cu care trebuie să avem relaţii mai deosebite. Şi asta, pentru că vorbim aceeaşi limbă, avem aceleaşi tradiţii, avem aceeaşi istorie, făcînd parte din acelaşi popor.

Interviu realizat de
Cosmin PURIŞ