Un pic… altfel, în învățământul preuniversitar clujean

La sfârșitul anului 2018, inspectorul școlar general Valentin CUIBUS își exprima speranța ca 2019 să fie unul în care elevii și profesorii clujeni să rămână „în top” la cele patru competiții naționale – evaluarea națională, bacalaureat, definitivat și titularizare. Acum, la început de an 2020, la speranța deja împlinită se adaugă și bucuria și, de ce nu, mândria de a fi „în top” și printr-o serie de proiecte derulate în școlile clujene, unele în premieră la nivel național.

„Noi am ajuns la concluzia că elevul dorește și altceva decât cursurile obișnuite și că pentru integrarea lui în societate e nevoie și de alte tipuri de activități, diferite de ceea ce este activitatea strictă de la clasă. Discutăm aici despre educație financiară, discutăm despre educație juridică, educație civică, educație pentru sănătate. Sunt doar câteva dintre proiectele derulate cu elevii noștri” – declară Valentin Cuibus.

– Cum apreciați că a fost anul 2019 pentru învățământul preuniversitar clujean, comparativ cu cel de dinainte?

– A fost un an care, dacă tragem linie, a început cu bine și s-a încheiat cu bine. A fost un an cu multe probleme, de altfel inerente la nivelul unui sistem de complexitatea celui despre care discutăm, adică 10.000 de angajați și 100.000 de elevi – fără să ținem cont de cei 200.000 de părinți și, respectiv, 400.000 de bunici, care înseamnă, practic, aproape întreaga populație a județului.

A fost un an care a început foarte bine, ținând cont de faptul că în ianuarie am reușit să ne mutăm în noul sediu, după ani mulți de lucru și de așteptare, ceea ce înseamnă alte condiții, înseamnă, practic, și un respect față de toți cei care intră în legătură cu Inspectoratul Școlar. Sunt situații în care putem să gestionăm mai ușor problemele care apar, este un alt spațiu, plus că, să nu uităm, nu era normal ca o instituție de această mărime și cu o astfel de complexitate a activității să stea într-un spațiu închiriat și unde nu putea să facă nici cea mai mică investiție, pentru că nu-i permitea legea.

Deci anul a început cu bine, cu finalizarea unei lucrări care a durat foarte mulți ani, și când tragem linie trebuie să fim mulțumiți de ceea ce s-a întâmplat. Apoi, Clujul a rămas în frunte prin rezultatele pe care le-a obținut la concursurile elevilor, de bacalaureat și de evaluare națională, sau ale profesorilor, de titularizare și definitivat. În fiecare din ultimii cinci ani Clujul a fost pe primul loc pe țară și dacă faci o însumare a rezultatelor la cele patru mari concursuri, Clujul este în frunte din nou, ceea ce nu este foarte ușor, pentru că uneori este mai ușor să ajungi în frunte decât să te păstrezi acolo. Ai nevoie de multă muncă pentru a te păstra în vârf, și pentru rezultatele acestea merită felicitări elevii, în primul rând, pentru că ei sunt cei care sunt și beneficiarii și cei datorită cărora se obțin aceste rezultate, dar în același timp profesorii, conducerile de școli și, foarte important, părinții, pentru că fără o relație corectă cu părinții, lucrurile nu ar putea merge așa cum se merg, la Cluj.

– S-a vehiculat, în ultima vreme, ideea că rezultatele care se obțin la Cluj nu sunt rodul muncii la clasă, ci rodul meditațiilor. Cum comentați?

– Haideți să fim corecți! Există, se fac meditații. Nimeni nu poate nega o realitate. Dar, părerea mea este că nu s-ar putea obține rezultate fără să se muncească la clasă, iar faptul că meditațiile au devenit așa, un fel de „industrie”, se datorează multor factori. Vin la mine prieteni care îmi spun: „Vreau să-i dau copilului meu, în clasa a II-a, a III-a, ore, meditații”. Pentru ce? Pentru ce ar fi nevoie, când avem învățători foarte buni? Pentru ce are nevoie copilul de meditații în clasa a II-a, a III-a, a IV-a?

Cred că e, un pic, o exagerare aici, din partea părinților. Și nu cred că sunt necesare meditațiile decât în puține situații, pentru că marea majoritate a profesorilor își fac treaba așa cum trebuie și poți foarte bine să obții rezultate pe ceea ce se face la școală. Sigur, nimeni nu spune că fiecare pădure nu are și uscăturile ei, că nu sunt și cazuri în care sunt în învățământ oameni care poate că ar fi fost bine să își găsească un alt job. Dar discutăm de foarte, foarte puțini și nu sunt reprezentativi la nivelul întregii comunități a profesorilor din județul Cluj.

– Care au fost marile provocări ale anului 2019?

– Noi am început să mergem pe o altă idee – care, sigur, acum este foarte actuală datorită testelor PISA și a rezultatelor pe care România le-a obținut -, aceea de a face cu copiii și altceva decât activitatea, să zic, „obișnuită”, de la clasă. Pe asta am mers și mergem în continuare în anul școlar 2019-2020. Am început proiectele în 2018-2019, deci, practic, anul 2019 a fost perioada de trecere în această direcție.

– Concret?

– Am ajuns la concluzia că rezultatele pe care le obținem, rezultatele profesionale ale elevilor și profesorilor, de care pomeneam, e important să le păstrăm și vom merge în continuare cu măsurile pe care le-am luat, ca să ajungem până aici. Dar, totodată, am ajuns la concluzia că elevul dorește și altceva și că pentru integrarea lui în societate e nevoie și de alte tipuri de activități, diferite de ceea ce este activitatea strictă de la școală. Discutăm aici despre educație financiară, discutăm despre educație juridică, educație civică, educație pentru sănătate, discutăm de o serie întreagă de proiecte importante pe care noi le-am realizat la nivelul județului Cluj, unele dintre ele pilot la nivel național.

– De exemplu…?

– În primul rând este proiectul cu BCR și Banca Națională, privind educația financiară. Cel cu Banca Națională este un proiect național, cel cu Banca Comercială este un proiect local, județean, pe un interval de cinci ani, începând din 2018. Este un parteneriat într-un proiect prin care se dorește să se ajungă până la cursuri opționale de educație financiară, care să fie predate în școli. S-a făcut, în 2018-2019, formarea cadrelor didactice care ar urma să predea, se lucrează acum la o programă în această direcție, deci este un proiect care sperăm că va da rezultate și este foarte bine apreciat de elevi și părinți.

Un alt proiect foarte bine primit de copii este proiectul „BeeCool – Gândește înainte!”, derulat de noi în parteneriat cu Napoca Rally și cu sprijinul Ford Motor Company. Proiectul se adresează celor care se apropie de 18 ani și urmează să-și ia carnetul de conducere. Este un proiect foarte important, deoarece percepția elevilor despre riscurile din trafic este cu totul alta, în momentul în care discută cu doi campioni naționali de automobilism ai României, ca Marișca sau Tempestini, decât atunci când discută cu oricare altcineva dintre noi. Au fost câteva mii de copii care au participat la acest proiect, neașteptat de bine perceput. Au fost întâlniri cu elevii din clasele a XI-a și a XII-a din toate școlile de la nivelul județului, întâlniri în cadrul cărora au aflat care sunt pericolele pe care le pot întâmpina în trafic, atât la volan, cât și ca pasageri, și au fost conștientizați asupra importanţei unei conduite preventive ca viitori posesori de permis de conducere. Am fost și eu la niște întâlniri de genul ăsta, la câteva licee clujene, și am remarcat interesul elevilor atunci când au fost aduse în discuție – și, cum spuneam, nu de oricine, ci de niște campioni naționali de automobilism! – subiecte asociate teribilismului la volan, cum ar fi consumul de alcool ori de droguri sau folosirea telefonului mobil la volan.

Proiectul acesta dorim să-l continuăm la Cluj și, mai mult, ne propunem ca în viitor să ne adresăm elevilor începând din clasa a IX-a.

– Alt proiect de impact…?

– Un alt proiect care cred că-i foarte important este un proiect de prim-ajutor, realizat cu ISU, cu Serviciul Județean de Ambulanță și cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, prin Unitatea de Primire Urgențe. Este și acesta un proiect aflat în al doilea an de desfășurare și care începe să dea roade. Foarte important, am ajuns în faza în care începem să dotăm școlile cu materialele necesare, de prim-ajutor, inclusiv manechine, în așa fel încât să se poată face practica direct pe manechinele fiecărei școli și nu să fie nevoie să vină ISU cu ele. Am achiziționat 10 manechine, în primul an, cu bani de la Consiliul Județean, și vom achiziționa încă 10, sau dacă putem, mai multe. Proiectul se desfășoară cu sprijinul Consiliului Județean.

Sunt multe, foarte multe proiecte pe care le-am inițiat în școlile clujene. Este proiectul de educație juridică, realizat împreună cu Tribunalul, Curtea de Apel și Baroul Avocaților Cluj și aflat deja în al doilea an de desfășurare. Sunt prinse în proiect foarte multe școli, în acest an, elevii fiind interesați să afle, direct de la oameni de specialitate, ce se poate întâmpla dacă activitatea lor, în școală sau în societate, nu este conformă legii. Este, apoi, un alt proiect, despre care ați scris deja de nenumărate ori, cel de la Institutul Oncologic.

– Voluntari pentru Educație…

– Voluntari pentru Educație, da, un proiect pe care îl derulăm deja de cinci ani și care arată că și în România se poate face voluntariat. Peste 100 de profesori sunt antrenați în fiecare an în acest proiect de suflet, al nostru. Am vrea să nu se mai desfășoare, dacă s-ar putea, dar asta ar însemna să nu mai avem copii bolnavi de cancer. Ținând cont de realitățile prin care trecem, nu putem să nu continuăm și acest proiect va continua atât timp cât vom avea voluntari și atât timp cât vor fi copii care au nevoie de sprijin.

– Cazuri de indisciplină, în 2019, ați avut în școlile clujene?

– Haideți să fim corecți! Eu v-am spus, acum, câteva dintre proiectele mari și cu impact, ale noastre, dar asta nu înseamnă că la nivelul județului Cluj nu avem încă probleme!

– Care sunt problemele cele mai mari?

– Nu avem probleme mari. Avem… probleme, atât timp cât există cazuri de indisciplină, atât timp cât numărul absențelor este încă mare, chiar dacă el este în scădere. S-au luat o serie întreagă de măsuri, împreună cu Poliția, cu Jandarmeria, cu asociațiile de părinți, pentru a încerca să limităm numărul de absențe, care, mai târziu, duc la abandonul școlar și de la abandonul școlar se ajunge mai departe, până la probleme foarte serioase privind activitatea copiilor. Toate astea există, dar cât timp avem în jur de 40 de cazuri de abateri grave raportate la Poliție, la nivelul întregului sistem, la 100.000 de copii, nu putem spune că este un fenomen. Repet, însă: atât timp cât există un copil care consumă droguri, atât timp cât există copii care folosesc etnobotanice, atât timp cât sunt furturi, cât sunt agresiuni fizice, chiar dacă ele nu sunt foarte grave – dar există! -, avem niște probleme de disciplină care trebuie gestionate și încearcăm să le gestionăm prin relația care există, în general foarte bună, cu administrațiile locale și cu asociațiile de părinți.

– Ce a fost cel mai greu în 2019?

– E greu de spus. Totul e greu și totul e ușor.

– Atunci, ce a rămas nerezolvat din ceea ce v-ați propus?

– Sunt multe lucruri care trebuie rezolvate. În primul rând sunt cele legate de activitățile dorite de copii, de care vă spuneam înainte și pe care vrem să le dezvoltăm în continuare și să venim și cu alte activități privind educația civică a acestora, pentru că sunt necesare. Aici e nevoie de o colaborare foarte strânsă cu administrațiile locale și de o relație foarte strânsă cu asociațiile de părinți, pentru că numai așa putem să ajungem acolo unde ne dorim cu toții. În rest, sunt problemele obișnuite, problemele de dotări, problemele de investiții. Am vrea să facem pași mari în a finaliza și partea a doua a investiției de lângă Inspectoratul Școlar, Clubul Sportiv „Viitorul”. Ați văzut că lucrările continuă acolo, dar încă e nevoie de destul de mulți bani pentru a se finaliza și pentru ca un club sportiv cu rezultate excepționale la nivel național și internațional să aibă și el un sediu.

Problemele de disciplină vor rămâne și ele o prioritate pentru perioada următoare, plecând de la absenteism, apoi problemele legate de abandonul școlar, care este o realitate, în special în zona școlilor profesionale și a învățământului tehnic, unde numărul celor care nu-și continuă școala, chiar dacă este vorba de învățământul obligatoriu, este, încă, destul de mare. Nu este la Cluj la fel de mare ca în alte zone din țară, dar este semnificativ, și încercăm să luăm toate măsurile. Aici am avea nevoie de sprijinul mult mai serios al administrațiilor locale, la care noi trimitem listele nominale cu persoanele care ar trebui să continue școala și nu o continuă, dar răspunsurile pe care le primim sunt: „nu vor”, „nu pot” etc. Deci nu se iau măsuri la nivelul administrațiilor locale, care sunt singurele care pot acționa prin serviciile specializate pe care le au. Aici e o problemă.

O altă prioritate este învățământul dual. Aici avem un alt proiect, derulat sub genericul „Academia 2 în 1. Școală și carieră”, proiect care a apărut în urma discuțiilor cu mediul de afaceri privind necesitatea unor școli profesionale, respectiv învățământ dual. În ultimii trei ani numărul de clase de dual a crescut, numărul de clase de învățământ tehnic a crescut și sperăm să le creștem în continuare, dar aici lucrurile sunt foarte complicate, pentru că este vorba de o schimbare de mentalitate.

– Dintre toate prioritățile, care ar fi prima pe 2020?

– Nu m-am gândit la o „primă prioritate”. Este un set de priorități pe care le avem și pe care vi le-am spus și care, majoritatea, sunt legate de activitățile complementare procesului de învățământ: educație juridică, educație pentru sănătate, în așa fel încât școala să fie mai aproape de ceea ce copilul are nevoie pentru integrarea lui în societate.

– Un mesaj pentru elevi, dascăli, părinți, la început de an nou calendaristic…?

– În primul rând, mulțumiri tuturor elevilor și dascălilor, pentru că rezultatele pe care noi ni le asumăm sunt ale fiecăruia dintre ei. Sperăm că în continuare și părinții vor fi aproape de școală, pentru că educația nu poate să o facă școala singură, ci doar împreună cu familia și împreună cu societatea din care fac parte.

M. TRIPON