Un Cluj tot mai verde!

Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), a demarat o serie de consultări publice pentru realizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030. Cea de-a doua dezbatere, organizată marți, a vizat importanța dimensiunii „verzi” a orașului, iar concluziile principale care s-au conturat au fost că pe termen mediu și lung, strategia Primăriei Cluj-Napoca va include amenajarea unui nou parc în fiecare cartier al orașului, dar și soluții pentru un spațiu public de calitate, cu mobilitate sustenabilă și culoare pietonale noi.

Astfel, în cadrul dezbaterii, primarul Emil Boc a punctat obiectivele municipalității clujene, și anume: 100 hectare noi de spații verzi; 100.000 noi arbori plantați: coridoare verzi de mobilitate sustenabilă pe malurile cursurilor de apă din Zona Metropolitană Cluj; transport verde nepoluant; spații pietonale și piste de biciclete extinse; rețele de senzori și stații mobile de măsurare a calității aerului. Primarul a mai subliniat că viitorul mobilității se conturează prin transportul public eficient și transport alternativ mașinilor personale, astfel că până în 2026 transportul în comun din Cluj-Napoca va deveni 100% nepoluant.

La rândul său, Ovidiu Cîmpean, coordonatorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CIIC), a precizat care este stadiul proiectelor din programul Clujul Verde. Astfel, Parcul Între Lacuri este un proiect finalizat anul acesta, cu o suprafață de 1 ha, unde au fost plantați 165 arbori. Valoarea acestuia este de 1,7 milioane euro.

Parcul Tineretului (Pădurea Clujenilor) este un proiect în execuție, care urmează să fie ,finalizat în decembrie 2021 pe o suprafață de 21,3 ha, unde se propune plantarea a 1.505 arbori. Valoarea proiectului se ridică la 4,9 milioane euro.

Proiectul Malurilor Someșului este o inițiativă în curs de finalizare a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție. Este vorba de o suprafață de 7 ha, unde vor fi plantați peste 2.000 arbori (peste 30 milioane euro).

În ce privește Baza sportivă și parcul de agrement „La Terenuri”, Ovidiu Cîmpean a subliniat că au început lucrările de execuție și urmează finalizarea acestora până în toamna anului viitor. Suprafața este de 4,3 ha și vor fi plantați 428 arbori.

De asemenea, la Parcul Est se pregătește documentația pentru lansarea unui concurs internațional de soluții împreună cu OAR (Ordinul Arhitecților din România). Suprafața este de 54 ha, iar valoarea proiectului este de 33 milioane euro.

În ce privește Parcul Bună Ziua, s-a semnat un contract cu OAR pentru lansarea unui concurs internațional de soluții pentru amenajarea parcului. Suprafața acestuia va fi de 9,5 ha.

Pentru Parcul Zorilor a fost aprobat studiul de fezabilitate, iar PUZ-ul se află în curs de elaborare. Suprafața va fi de 1,2 ha cu 188 arbori plantați (18.8 mil. lei, cu TVA inclus).

De asemenea, se are în vedere continuarea proiectului de amenajare a malurilor Someșului, în vecinătatea tronsonului Canalului Morii din zona Parcul Rozelor.

Pentru Parcul Feroviarilor s-a finalizat proiectul tehnic și se lucrează la lansarea licitației de execuție. Suprafața este de 5,3 ha unde se propune plantarea a 510 arbori.

La Parcul Armătura se va lansa licitația pentru lucrările de execuție și modernizare pentru această zonă cu o suprafață de 3,2 ha, unde vor fi plantați 103 arbori (4,8 milioane euro).

În ce privește amenajarea dealului Cetățuia pe o suprafață de 10 ha în proprietate publică, momentan se lucrează la realizarea PUZ și SF și urmează ca până în primăvara anului viitor să fie lansată licitația pentru execuție.

La Parcul I. L. Caragiale a fost finalizat studiul de fezabilitate, iar proiectul include o suprafață de 0,5 ha, unde vor fi plantați 44 arbori (25,5 milioane lei cu TVA).

De asemenea, în ce privește proiectul Pădure – Parc în zona Făget, pe o suprafață de 40 ha, studiul de fezabilitate este în curs de finalizare.

Pe lângă aceste proiecte aflate în diverse stadii de implementare, municipalitatea mai are în vedere și eamenajarea malurilor unor cursuri de apă din Cluj-Napoca (Pârâul Becaș, Pârâul Nadaș, Pârâul Calvaria și Pârâul Țiganilor).

În final, Ovidiu Câmpean a subliniat fapul că, pe termen mediu și lung, strategia Primăriei presupune amenajarea unui parc nou în fiecare cartier al orașului. Pentru cartierul Mărăști, de exemplu, se dorește îmbunătățirea spațiului public prin reamenajarea  întregii zone centrale a cartierului, din spatele Bisericii Sfântul Petru până la podul Aurel Vlaicu și zona  străzii Fabricii – aleea Bibliotecii. De asemenea, se caută soluții pentru un spațiu public de calitate, cu mobilitate sustenabilă și culoare pietonale în zona Dâmboviței – Expo Transilvania.

În cadrul dezbaterii, au fost prezentate două studii cu privire la schimbările climatice și insulele de căldură urbană și analiza factorilor de mediu (aer, apă, sol) la nivelul Zonei Metropolitane Cluj-Napoca. Potrivit acestui ultim studiu, s-au conturat și câteva recomandări pentru îmbunătățirea colectării de informații privind poluarea aerului. Printre acestea se numără creșterea numărului de stații de monitorizare și analiza fezabilității utilizării unei rețele alternative de monitorizare in situ a calității aerului la nivelul municipiului Cluj-Napoca (de ex. model Helsinki), precum și achiziția unui laborator mobil pentru monitorizarea in situ a calității aerului.

Seria dezbaterilor publice cu privire la realizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030 este organizată de Centrul de Inovare și Imaginație Civică al Primăriei Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, alături de experții Băncii Mondiale.