Transnistria i-ar putea reveni Ucrainei, ca urmare a unui “mare joc politic” din spaţiul postsovietic

Nezavisimaia Gazeta

Transnistria a sprijinit în alegerile pentru Duma de Stat partidul “Rusia Unită”, însă aceasta nu înseamnă că duminica viitoare aceiaşi alegători vor vota pentru noul preşedinte al republicii autoproclamate recomandat de partidul aflat la putere în Rusia.

Potrivit expertului în probleme de securitate Viorel Cibotaru, actualul lider transnistrean Igor Smirnov ar putea rămîne la putere şi să aducă la îndeplinire acordurile înregistrate în timpul recentei sale întrevederi cu premierii Republicii Moldova şi Rusiei, Vlad Filat şi Vladimir Putin. În cazul în care Smirnov va rămîne la putere, după cum doreşte “Rusia Unită” şi unii înalţi politicieni ruşi, “la Chişinău toţi vor fi bucuroşi, mai puţin Filat”, chiar dacă schimbarea unui lider care conduce Transnistria deja de 20 de ani ar deschide perspective nu doar pentru reglementarea conflictului, ci şi pentru dezvoltarea regiunii însăşi.

În opinia lui Cibotaru, dacă în locul lui Smirnov va veni Anatoli Kaminski, preşedintele parlamentului transnistrean, atunci va fi nevoie de timp să se afle cu cine va avea de-a face Chişinăul. Kaminski este “creaţia Moscovei” şi din acest motiv el va trebui să primească acolo instrucţiuni corespunzătoare, pe lîngă cele pe care le va dicta grupul local de influenţă – corporaţia “Şerif”, care sponsorizează partidul lui Kaminski, “Obnovlenie”. În schimb, în cazul victoriei lui Smirnov, se poate spera la progrese în procesul de negocieri: ar putea începe discuţiile pe marginea “statutului Transnistriei”, este de părere Cibotaru.

În orice caz, anumite progrese trebuie aşteptate abia după alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, programate pentru 16 decembrie. În opinia analistului german Alexander Rahr, totul va depinde de modul în care se vor derula negocierile dintre Rusia şi Uniunea Europeană (UE) pe marginea sistemului american antirachetă din Europa. “Dacă Occidentul se va certa cu Rusia din cauza sistemului antirachetă – iar o asemenea posibilitate există – atunci o astfel problemă precum cea transnistreană va fi dată uitării, în pofida acordurilor existente dintre Merkel, Putin şi Sarkozy.

Potrivit expertului german, la ora actuală “se pun bazele unui mare joc politic în spaţiul postsovietic, iar Transnistria va deveni o monedă de schimb”. Dacă Republica Moldova va continua să se îndrepte spre UE sau România, atunci Moscova va încerca să păstreze un statu-quo al regiunii (transnistrene), pentru ca apoi să o cedeze Ucrainei în schimbul acceptului Kievului de a se integra în Uniunea Eurasiatică, cu atît mai mult cu cît Rusia nu are frontiere comune cu Transnistria.

În ceea ce piveşte alegerile din autoproclamata republică transnistreană, “Occidentul nu le va recunoaşte, la fel cum nu a recunoscut nici alegerile din Osetia de Sud”, subliniază politologul german.

În cursa pentru preşedinţia Transnistriei s-au înscris şase candidaţi, însă doar doi au şanse reale: Igor Smirnov şi Anatoli Kaminski. Acesta din urmă este sprijinit de Moscova, iar pentru transnistreni tot ce are legătură cu Rusia “înseamnă mult”. Însă, atît Smirnov, cît şi Kaminski sînt reprezentanţi ai “generaţiei a treia”, iar pe cine va miza tineretul transnistrean va deveni cunoscut peste cîteva zile.

Potrivit lui Valeri Klimenko, reprezentantul comunităţii ruse din Republica Moldova, “sprijinul deschis acordat de Moscova lui Kaminski şi presiunile la adresa familiei Smirnov constituie o sabie cu două tăişuri”. În opinia lui Klimenko, “s-ar putea declanşa efectul de contracarare”: chiar dacă transnistrenii conştientizează că Smirnov se află la putere de prea multă vreme, presiunile vor stîrni o reacţie de empatie cu acesta şi va avea loc “un vot de protest”.