Transformările economice schimbă bolile clujenilor

Până în urmă cu trei decenii, Clujul era un oraş preponderent industrial. Acum economia Clujului se bazează în special pe servicii. Transformările sociale și economice care au marcat Clujul după 1989 au dus la răspândirea în rândul clujenilor a unor probleme de sănătate precum: accidente vasculare cerebrale, atacuri de cord sau cancer. Dacă în urmă cu trei decenii se murea frecvent de silicoză, infecţii bronho-pulmonare sau tuberculoză, acum aceste boli aproape că au devenit istorie. Aşadar, sănătatea clujenilor este supusă acum bolilor specifice globalizării.

În analiza activităţii Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Cluj se artată că anul trecut la nivelul judeţului s-au înregistrat 7923 decese, ceea ce reprezintă o rată de  10,96 decese la 1000 locuitori. Potrivit analizei DSP Cluj, mortalitatea generală este în creştere faţă de 2017 când s-au înregistrat  7122 decese, ceea ce înseamnă o rată de 10,13 decese la 1000 locuitori. Cauzele care au generat aceste decese au fost bolile aparatului circulator (54,2% din totalul cauzelor de deces), tumori (24,9%), traumatisme (2,9%), bolile aparatului digestiv (5%), bolile aparatului respirator (5,9%). Totodată, analiza arată că mortalitatea este mai crescută în mediul rural, în special din cauza bolillor aparatului circulator (54,2% din totalul cauzelor de deces), tumori (24,9%), traumatisme (2,9%), bolile aparatului digestiv (5%), bolile aparatului respirator (5,9%). Asta înseamnă că locuitorii din zona urbană sunt mai sănătoși decât cetățenii din zonele rurale, mai sărace.

Cât priveşte mortalitatea infantilă, la acest capitol s-a înregistrat o uşoară creştere în anul 2018, respectiv 38 decese infantile, rezultând o rată a mortalităţii infantile de 5,41 decese 0-1 an la 1000 născuţi vii, faţă de anul 2017 când s-au înregistrat 34 decese cu o rată de 4,71%. Din analiza mortalităţii infantile au rezultat următoarele concluzii: structura deceselor sub un an pe cauze indică că principale cauze de deces: cauzele perinatale (28,9% din totalul deceselor 0-1 an), anomalii congenitale (44,7% din totalul deceselor 0-1 an) şi afecţiunile respiratorii (21,1%). „În funcție de ocupaţia mamei, majoritatea deceselor s-au înregistrat în rândul casnicelor. Această situaţie demonstrează că nu lipsa de timp, ci mai degrabă lipsa de pregătire şi de educaţie în domeniu au influenţat decesele infantile şi lipsa de preocupare serioasă a familiilor pentru sănătatea propriilor copii şi nu în ultimul rând adresabilitatea tardivă la medic’’, arată DSP Cluj.

Din datele prezentate de Casa de Asigurări de Sănătate Cluj reiese că anul trecut au fost cuprinşi în programele naţionale de sănătate 76 258 bolnavi. Din totalul clujenilor incluşi în programele naţionale de sănătate, 11.675 figurează cu afecţiuni oncologice, 4225 cu boli cardiovasculare şi nu mai puţin de 35.875 de pacienţi care suferă de diabet zaharat.

C.P.