Traficul rutier – infern şi pasiune

Traversarea neregulamentară, viteza neadaptată la condiţiile de drum şi neacordarea de prioritate pietonilor sunt printre principalele cauze ale accidentelor rutiere care se petrec în judeţul Cluj. Desigur, mai sunt şi altele, generate, nu o dată, de modul în care înţeleg să se comporte participanţii la trafic. De aceea – spune, inspectorul de poliţie Bogdan-Ionuţ TOMOŞOSCHI, în interviul acordat ziarului Făclia – poliţiştii rutieri sunt implicaţi în numeroase activităţi de educaţie rutieră, activităţi în care sunt angrenaţi nu doar copiii, ci şi adulţii – formatori de valori.

– Care este, la nivelul judeţului Cluj, structura Poliţiei Rutiere?

– La nivel judeţean, Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj este structura de specialitate care răspunde de executarea atribuţiilor ce revin Poliţiei cu privire la supravegherea şi controlul circulaţiei pe drumurile publice. La nivelul poliţiilor municipale şi orăşeneşti sunt birouri şi compartimente de poliţie rutieră care se subordonează serviciului judeţean.

– Care este dinamica producerii accidentelor pe raza judeţului Cluj în 2016, comparativ cu 2015?

– Având în vedere faptul că numărul de autovehicule care circulă pe raza județului este în creștere, iar dinamica traficului rutier este tot mai complexă, situația accidentelor rutiere grave înregistrate în anul 2015 nu prezintă deosebiri semnificative faţă de cea întâlnită în anul 2016. De exemplu, în primele 6 luni ale anului 2015, pe raza judeţului Cluj s-au produs 162 de accidente grave de circulație, iar în perioada similară a anului în curs s-au înregistrat 190.

– Care este frecvenţa accidentelor în care sunt implicate persoane în vârstă sau copii şi cele în care sunt implicate atelaje?

– Din statisticile Poliţiei Rutiere rezultă că, de la începutul anului şi până în prezent, pe raza judeţului Cluj s-au produs 4 accidente de circulaţie în care au fost implicate atelaje şi în urma cărora au rezultat victime. De asemenea, au fost implicate în accidente 10 persoane cu vârsta peste 75 de ani, 21 de persoane cu vârsta cuprinsă între 66 – 75 de ani, 29 persoane cu vârsta cuprinsă între 50 – 65 ani şi 15 minori.

Datele menţionate se referă la toate categoriile de participanţi (conducători auto, pietoni, biciclişti etc.) şi care, prin nerespectarea regulilor de circulaţie, au provocat accidente rutiere.

– Care este raportul dintre cauzele generatoare de accidente şi starea drumului, condiţiile meteo, starea tehnică a autovehiculelor, starea fizică a conducătorilor auto, precum şi vârsta acestora?

– Pe raza judeţului Cluj, primele cinci cauze generatoare de accidente rutiere sunt următoarele: traversare neregulamentară; viteză neadaptată la condiţiile de drum; neacordare prioritate pietoni; abateri biciclişti; neacordare prioritate vehicule.

În anul 2016, Serviciul Rutier Cluj nu a înregistrat accidente de circulaţie rutieră soldate cu victime omeneşti care să aibă drept cauză starea drumului ori starea tehnică a autovehiculelor.

Serviciul Rutier Cluj, împreună cu Registrul Auto Român – Reprezentanţa Cluj, efectuează frecvent acţiuni punctuale în diferite zone ale judeţului, scopul acestora fiind reducerea numărului de autovehicule care circulă pe drumurile publice şi nu corespund din punct de vedere tehnic.

Cu privire la raportul dintre cauzele generatoare şi condiţiile meteo, consider că lipsa experienţei în şofat şi nerespectarea unor reguli simple referitoare la  conducerea autovehiculelor în condiţii meteo nefavorabile contribuie esenţial la producerea evenimentelor rutiere.

– Cum a evoluat starea de disciplină a participanţilor la trafic?

– Comportamentul participanţilor la trafic nu poate fi generalizat. Modul în care alege un conducător auto, un pieton, ori un alt participant, să se comporte în trafic diferă în funcţie de mai mulţi factori. Referitor la acest aspect, pot să menţionez ca poliţiştii rutieri sunt implicaţi în numeroase activităţi de educaţie rutieră, activităţi în care sunt angrenaţi nu doar copiii, ci şi părinţii – formatori de valori.

Chiar de curând, poliţiştii rutieri au desfăşurat activităţi în cadrul evenimentului ,,Verde la Educaţie pentru Circulaţie”, activitate care a avut drept scop informarea copiilor cu privire la importanţa cunoaşterii şi respectării regulilor de circulaţie.

– Care sunt măsurile întreprinse de către Serviciul Rutier Cluj pentru a atinge obiectivele UE 2020 privind reducerea victimizării din accidentele rutiere?

– Poliţia Rutieră Cluj desfăşoară acţiuni punctuale, dispuse atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, cu precădere în zonele cu risc ridicat de producere a accidentelor. Prin aceste activităţi se încearcă prevenirea accidentelor şi descurajarea conducătorilor auto predispuşi la comiterea de abateri în domeniul circulaţiei rutiere. În cadrul acţiunilor desfăşurate, sunt avute în vedere principalele cauze generatoare de accidente rutiere, iar abaterile constatate sunt sancţionate ferm.

– Având în vedere prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, în ce condiţii se efectuează reparaţiile la partea carosabilă pe drumurile naţionale? Cine autorizează lucrările/reparaţiile la partea carosabilă?

– Poliţia Rutieră acordă un aviz în baza certificatului de urbanism, în condiţiile următorului cadru normativ: Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; OUG nr. 231/2000 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor; Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul; Legea nr. 453/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991; OG nr 5. 5/2002 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991; OG 36/2002 privind impozitele şi taxele locale; Legea nr. 401/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991.

Pe lângă acest cadru normativ, există şi o serie de standarde şi normative de semnalizare rutieră, care trebuie respectate pe toată durata executării lucrărilor.

Poliţia Rutieră impune un anumit interval orar de executare a lucrărilor, în funcţie de tronsonul de drum, volumul de trafic şi orele la care traficul se desfăşoară cu dificultate. Poliţia Rutieră supraveghează respectarea acestor condiţii, iar acolo unde este cazul, aplică sancţiuni contravenţionale executantului lucrărilor.

– De cât timp lucraţi la Poliţia Rutieră şi de ce aţi ales această structură? La câte accidente soldate cu victime aţi participat şi ce impact au avut acestea asupra dvs?

– Îmi desfăşor activitatea la Serviciul Rutier Cluj, Biroul Drumuri Naţionale şi Europene, din anul 2010, iar alegerea pentru această structură am făcut-o încă din anul II de studii în cadrul Academiei de Poliţie ,,Alexandru Ioan Cuza”.

Am fost fascinat, încă de mic copil, de tot ceea ce înseamnă domeniu auto şi trafic rutier. De asemenea, îmi place foarte mult să conduc, fiind o activitate care mă relaxează.

Din anul 2010 şi până în prezent am efectuat sute de cercetări la faţa locului, fiind prezent atât la accidente uşoare de circulaţie, cât şi la accidente cu urmări dintre cele mai grave. Numeroasele activităţi pe care trebuie să le desfăşor la faţa locului îmi ocupă tot timpul şi mă concentrez pe organizarea acestor activităţi, reuşind astfel să privesc detaşat partea emoţională şi să îmi îndeplinesc sarcinile.

– Care este cel mai cumplit accident pe care l-aţi văzut vreodată?

– În urmă cu mai mulţi ani am fost sesizaţi cu privire la faptul că, pe un tronson de drum naţional, din judeţul Cluj, a fost găsit un bărbat decedat pe partea carosabilă. Împreună cu ceilalţi colegi, m-am deplasat la faţa locului, unde, încă de la primele indicii, am stabilit că bărbatul a fost victima unui accident de circulaţie rutieră. În urma investigaţiilor complexe desfăşurate, s-a stabilit că victima, în calitate de conducător de moped, fusese implicată într-un accident rutier produs pe raza judeţului Bihor. Acolo, în urma unei coliziuni între moped şi autotren, bărbatul a fost proiectat între capul tractor şi semiremorcă, trupul acestuia fiind purtat până pe raza judeţului Cluj, şi conducătorul ansamblului de vehicule neavând cunoştinţă de cele întâmplate.

– Care sunt zonele de la nivelul judeţului Cluj unde se produc frecvent accidente?

– La nivelul judeţului Cluj, în interiorul localităţilor se produc cele mai multe accidente rutiere. În afara localităţilor, cele mai multe accidente rutiere se produc pe Drumul Naţional 1, tronsoanele Turda – Cluj-Napoca, Cluj-Napoca – Huedin – Bihor şi pe drumul naţional 1C, tronsonul Cluj-Napoca – Gherla – Dej.

M. TRIPON