Tehnologii noi și… probleme noi, în tratarea bolnavilor

O nouă categorie de pacienți tinde să îi depășească numeric pe cei care ajung la Urgență în urma unui accident vascular cerebral sau în urma unui accident rutier: sunt cei care fac infecții severe în urma folosirii și întreținerii necorespunzătoare a unor dispozitive medicale, dispozitive care, altfel, îi ajută să se îngrijească la domiciliu, având menirea și de a le asigura un oarecare confort.

Potrivit declarației conf. dr. Adela Golea, director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, în 2018, patologiile cerebrovasculare și asociate acestora sunt în trend ascendent, iar accidentele rutiere încep din nou să fie tot mai dese. „Dar, odată ce am început să introducem tot felul de dispozitive medicale – sonde urinare permanente, pompe de insulină, sonde de alimentație etc. -,  a apărut o categorie nouă și frecventă de pacienți: pacienții septici. Aceste dispozitive sunt întreținute la domiciliu și dacă nu sunt îngrijite cum trebuie, se infectează și dau această reacție sistemică. Pacienții încep să devină «pacienți-problemă», pentru că au și tulpini rezistente la antibiotice. Uneori, avem și 20 de pacienți septici într-o săptămână” – a declarat, pentru Făclia, conf. dr. Adela Golea.

Directorul medical al SCJU Cluj consideră că pentru a evita astfel de situații ar fi nevoie de personal medical instruit, care să facă vizite periodice la domiciliul pacienților care au montate astfel de dispozitive și să observe din timp dacă apar probleme, deoarece atunci când le observă aparținătorii, este, adesea, tardiv.

„Tehnologia vine și cu probleme, care probabil se vor agrava. De ce? Pentru că din ce în ce mai multe afecțiuni pot fi tratate acasă cu aceste dispozitive implantate, care sunt comode, până la un moment. La un diabetic, de exemplu, decât să-l tot înțepi toată ziua, mai bine îi pui un dispozitiv care merge automat, sub piele, și asta îi oferă pacientului altceva, din punct de vedere al confortului, dar trebuie să îi ofere și partea de siguranță, de îngrijire, asociată” – este de părere conf. dr. Adela Golea.

Legat tot de noile tehnologii, dr. Golea a dorit să tragă un semnal de alarmă în privința riscurilor la care sunt expuși pacienții care supraviețuiesc anumitor boli sau accidente grave, dar rămân cu anumite dependențe.

„Începem să avem – și asta, din fericire! – din ce în ce mai mulți supraviețuitori, care rămân, însă, cu anumite dependențe după accidente vasculare cerebrale, după anumite tumori operate, după accidente rutiere, și care necesită o îngrijire de mai lungă durată, asemănătoare cu terapia intensivă, dar nu pentru pacienți instabili, ci pentru pacienți cu nevoi speciale; pacienți pe care, din păcate, nu avem unde să-i repartizăm după ce termină stagiul de terapie intensivă, pentru că ne lipsește acest segment de îngrijire de lungă durată și nu avem nici partea de îngrijire la domiciliu. De asemeni, nu există nici disponibilitatea și poate nici posibilitatea aparținătorilor de a-și modifica locuința în funcție de nevoile nou apărute ale pacientului. Trebuie să recunoaștem, uneori este foarte greu să modifici, de exemplu, o baie pentru un pacient care intră acolo cu cadrul sau care are nevoie de o toaletă mai înălțată. De aceea spun că eu văd progrese în ceea ce înseamnă terapia pacientului, dar văd și noi probleme care au apărut datorită acestor progrese” – declară conf. dr. Adela Golea.

În ce privește numărul pacienților care ajung la SCJU Cluj în urma unui accident vascular cerebral, dr. Golea spune că acesta este în continuă creștere. ”Anul trecut, la sfârșit de septembrie, aveam în jur de 46 de pacienți trombolizați, iar acum, la sfârșit de septembrie, avem deja 70, care sunt încadrabili (în intervalul de timp în care se poate efectua tromboliza – n.n.), dar sunt foarte mulți neîncadrabili. Vârstele sunt foarte variate, am avut pacient și la 28 de ani cu accident vascular cerebral. Ceea ce am observat și au observat și colegii este că de la an la an cazurile de AVC se înmulțesc. Și, ne place sau nu ne place să spunem, cred că aici este vorba și de o problemă de sănătate publică, în sensul că sunt foarte mulți pacienți hipertensivi care nu sunt cunoscuți și nu se tratează, sunt diabetici necunoscuți pe care, cu ocazia unor complicații, îi descoperim că au și altceva, asociat, sunt pacienți, și numărul acestora crește, cu dislipidemii, începe să crească numărul pacienților obezi sau cu supragreutate; și aceștia, toți, sunt factori de risc, la care noi zicem că se adaugă și o alimentație mai nesănătoasă, se adaugă și stresul, și atunci automat începe să crească numărul de pacienți cu aceste boli cerebrovasculare” – declară directorul medical al SCJU Cluj, conf. dr. Adela Golea.

M. TRIPON