Tabăra de la Leghia a rămas de şapte ani în vacanţă

Tabăra de la Leghia, una dintre cele mai importante baze de agrement pentru tineri din această zonă a Transilvaniei, continuă să se degradeze în timp ce autorităţile nu au nicio soluţie pentru a fi redată în folosinţă. Reprezentanţii Primăriei Aghireşu, în a cărei administrare se află tabăra, spun că nu dispun de resurse pentru a o putea moderniza iar Uniunea Europeană nu are niciun program pentru astfel de obiective încât să poată fi atrase fonduri.

Tabăra de la Leghia avea 170 de locuri de cazare, cantină, terenuri de sport şi piscină, fiind, până în urmă cu şapte ani, una dintre cele mai căutate din judeţ. Baza şi-a închis porţile în 2011 după ce Guvernul a decis să fie luată din patrimoniul Ministerului Tineretului şi Sportului şi trecută în patrimoniul Consiliului Local Aghireşu. Astăzi tabăra nu este altceva decât o ruină la marginea pădurii. Totul arată dezolant iar dezinteresul statului se vede cu ochiul liber.
După intrarea bazei de la Leghia în proprietatea comunei Aghireşu, autorităţile de aici nu au găsit resurse pentru întreţinere şi modernizare. În acest context, centrul a rămas închis şi se degradează pe zi ce trece.
Conform unui raport al Curţii de Conturi, după transferarea acestor edificii către unităţile administrative, Autoritatea Naţională pentru Tineret şi Sport avea obligaţia de a verifica periodic modul de folosire a imobilelor transferate, iar noul proprietar se obliga să menţină destinaţia imobilelor preluate în administrare, respectiv de centre de agrement, în care să se desfăşoare activităţi recreative. În cazul Taberei de la Leghia, niciuna dintre părţi nu a respectat obligaţiile stabilite prin hotărâre de guvern, ceea ce a făcut ca unul dintre cele mai importante centre de recreere din Transilvania să ajungă în paragină.
Primarul Sorin Lehene a declarat pentru Făclia că lucrările de reabilitare a acestei baze ar necesita sume foarte mari, însă nu dispun de astfel de fonduri. Edilul a explicat că s-a încercat să se atragă fonduri europene pentru reabilitarea bazei însă nu au identificat niciun program european prin care să se poată atrage finanţare. Acesta a spus că Ministerul Tineretului are în intenţie să preia din nou tabăra şcolară de la Leghia în administrarea sa însă nu se ştie când se va întâmpla acest lucru. „Nu demult au fost reprezentanţi ai ministerului aici, la Leghia şi au fotografiat imobilul însă nu ştiu ce s-a mai făcut. Până acum nu ne-a cerut nimeni să adoptăm vreo hotărâre de consiliu în vederea transferării taberei şcolare din patrimoniul comunei Aghireşu în cel al Ministerului Tineretului”, a spus Lehene. Primarul a precizat că singurul lucru pe care-l pot face este să conserve imobilul. Acesta a mai precizat că pentru a se evita distrugeri şi sustrageri din baza materială de aici a fost montat un sistem antiefracţie.
Raportul Curţii de Conturi a României cu privire la taberele şcolare arată că, între 2011 şi 2012, alte 25 de baze de agrement pentru tineret, majoritatea funcţionale, au avut aceeaşi soartă.
Până în anii 90, în judeţul Cluj funcţionau opt tabere şcolare. Acum, din păcate, elevii clujeni mai au la dispoziţie doar două astfel de centre. Este vorba de tabăra de la Băişoara şi cea de la Valea Ierii. Din păcate, acestea au capacitate de cazare mică şi nu fac faţă solicitărilor venite din partea elevilor pentru activităţi de recreere în timpul vacanţelor.
În 1990, în România existau 207 tabere şcolare, aflate în proprietatea statului şi în administrarea inspectoratelor şcolare judeţene. Acestea aveau o capacitate de cazare de 53.900 locuri, de care au beneficiat aproximativ 324.000 de elevi. În prezent, din totalul de 147 de centre de agrement rămase în picioare, doar câteva mai primesc copii în vacanţă, celelalte nereuşind să obţină avizele de funcţionare din cauza condiţiilor precare.

C. PURIŞ