Suveranul Pontif, la Palatul Patriarhal: Am venit ca frate pelerin

Papa Francisc a afirmat, vineri, la Palatul Patriarhal, că a venit ca frate pelerin, informează AGERPRES.

Suveranul Pontif a amintit de vizita în România a Papei Ioan Paul al II-lea în 1999. „Acum douăzeci de ani, în faţa acestui Sfânt Sinod, Papa Ioan Paul al II-lea spunea: «Am venit să contemplu Chipul lui Hristos gravat în Biserica dumneavoastră; am venit să venerez Chipul suferind, zălogul unei speranţe reînnoite». Şi eu am venit aici ca pelerin, frate pelerin, ce doreşte să vadă chipul Domnului în chipul fraţilor; privindu-vă, vă mulţumesc din inimă pentru primirea voastră”, a spus Papa Francisc, la întâlnirea cu Sinodul Permanent al BOR de la Palatul Patriarhal.

Suveranul Pontif a afirmat că întâlnirea Papei Ioan Paul al II-lea cu Patriarhul Teoctist a fost un „dar pascal, un eveniment care a contribuit nu doar la reînflorirea relaţiilor dintre ortodocşi şi catolici în România, ci şi la dialogul dintre catolici şi ortodocşi în general”. „Călătoria aceea, prima pe care un episcop al Romei o întreprindea într-o ţară majoritar ortodoxă, a deschis calea altor evenimente asemănătoare”, a arătat Papa Francisc.

Sanctitatea Sa a amintit de „strigătul spontan” de „Unitate, unitate!” de la Bucureşti din timpul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea. „A fost un anunţ de speranţă izvorât din Poporul lui Dumnezeu, o profeţie care a inaugurat un timp nou: timpul de a merge împreună pentru a redescoperi şi trezi fraternitatea care deja ne uneşte. Să mergem împreună cu puterea memoriei. Nu cu memoria nedreptăţilor suferite sau pricinuite, a judecăţilor şi a prejudecăţilor, care ne închid într-un cerc vicios şi ne determină să avem atitudini sterile, ci cu memoria rădăcinilor, a primelor secole în care Evanghelia, vestită cu îndrăzneală şi spirit profetic, a întâlnit şi luminat noi popoare şi culturi, a martirilor din primele veacuri, a Sfinţilor Părinţi mărturisitori ai credinţei, ai sfinţeniei trăite zilnic şi propovăduite de atâtea persoane simple care împărtăşesc acelaşi Cer. Datorită lui Dumnezeu, rădăcinile noastre sunt sănătoase şi puternice şi, chiar dacă crescând au suferit deformările şi încercările timpului, suntem chemaţi, asemenea psalmistului, să ne amintim cu recunoştinţă de ceea ce Domnul a făcut în noi, să-i înălţăm Lui un imn de laudă unii pentru ceilalţi. Amintirea paşilor făcuţi împreună ne încurajează să înaintăm spre viitor având conştiinţa diferenţelor, cu siguranţă, dar mai ales regăsind mulţumirea atmosferei de familie, reînsufleţind memoria comuniunii care, ca o făclie, să lumineze paşii drumului nostru. Să mergem împreună în ascultarea Domnului. Ne este exemplu ceea ce a făcut Hristos în ziua Paştelui, pe când mergea împreună cu ucenicii pe drumul spre Emaus. Ei discutau despre cele întâmplate, despre neliniştile, îndoielile şi întrebările lor. Domnul i-a ascultat cu răbdare şi le-a vorbit cu inima deschisă, ajutându-i să înţeleagă şi să discearnă evenimentele. Şi noi avem nevoie să-l ascultăm împreună pe Domnul, mai ales în aceste ultime timpuri, în care drumurile lumii au dus la rapide schimbări sociale şi culturale”, a afirmat Papa Francisc.

Sanctitatea Sa a subliniat că legăturile de credinţă care unesc cele două biserici datează din vremea Apostolilor, în special de la legătura care îl unea pe Petru de Andrei. „Ei ne amintesc că există o fraternitate de sânge care ne precedă şi care, ca un izvor tăcut şi dătător de viaţă, n-a încetat niciodată, de-a lungul secolelor, să ude şi să susţină drumul nostru”, a spus Sfântul Părinte.

El a vorbit şi despre martiri. „Aici – ca şi în multe alte locuri din timpurile noastre – aţi simţit Paştele morţii şi al învierii: atâţia fii şi atâtea fiice ai acestei ţări, din diferite Biserici şi comunităţi creştine, au îndurat vinerea persecuţiei, au trecut prin sâmbăta tăcerii, au trăit duminica renaşterii. Atâţia martiri şi mărturisitori ai credinţei! Mulţi, aparţinând diferitor confesiuni, nu demult au stat unul lângă altul în închisori, sprijinindu-se reciproc. Exemplul lor stă astăzi înaintea noastră şi înaintea noilor generaţii care n-au cunoscut acele condiţii dramatice. Motivul pentru care au suferit până acolo încât şi-au dat viaţa este o moştenire prea preţioasă ca să fie uitată şi nerespectată. Este o moştenire comună care ne îndeamnă să nu ne îndepărtăm de fratele care o împărtăşeşte. Uniţi cu Hristos în suferinţă şi în durere, uniţi de către Hristos în Înviere ca ‘şi noi să umblăm într-o viaţă nouă'”, a transmis Suveranul Pontif.

Avem nevoie să ne ajutăm să nu cedăm seducţiilor culturii urii şi a individualismului

Globalizarea a contribuit la dezrădăcinarea valorilor popoarelor, a declarat vineri Papa Francisc, subliniind că este nevoie ca oamenii să nu cedeze ”seducţiilor culturii urii şi a individualismului’, citat de AGERPRES.

„De dezvoltarea tehnologică şi de bunăstarea economică au beneficiat mulţi, dar cei mai mulţi au rămas implacabil excluşi, în vreme ce globalizarea care impune conformare a contribuit la dezrădăcinarea valorilor popoarelor, slăbind etica şi convieţuirea, poluată, în ultimii ani, de un copleşitor simţământ de teamă care, deseori înteţit artistic, duce la închidere şi ură. Avem nevoie să ne ajutăm să nu cedăm seducţiilor culturii urii şi a individualismului care, deşi nu mai e atât de ideologică precum în timpurile persecuţiei ateiste, este totuşi mai convingătoare şi nu mai puţin materialistă. Ea recomandă deseori ca mijloc de dezvoltare ceea ce se arată imediat şi rezolvabil, dar în realitate este indiferent şi superficial”, a spus Papa Francisc, la întâlnirea cu Sinodul Permanent al BOR de la Palatul Patriarhal.

El a subliniat că fragilitatea legăturilor, care duce la izolarea persoanelor, are repercusiuni în special asupra familiei, şi că întâmpinarea dificultăţilor trebuie făcută prin „dorinţa de a-l comunica pe Iisus Înviat, nucleul speranţei”. „Avem nevoie ca alături de fraţii noştri să reînnoim ascultarea cuvintelor lui Hristos pentru ca inima să ardă împreună, iar vestirea să nu slăbească. Ca şi la Emaus, putem ajunge la destinaţie rugându-l cu insistenţă pe Domnul să rămână cu noi (cf. vv. 28-29). El, care se revelează la frângerea pâinii (cf. vv. 30-31), ne cheamă la caritate, ne îndeamnă să slujim împreună; să-l ‘dăruim pe Dumnezeu’ înainte ca ‘să pledăm despre Dumnezeu’; să nu fim pasivi în a înfăptui binele, ci gata să ne ridicăm şi să mergem, să fim activi şi să colaborăm”, a menţionat Suveranul Pontif.

Papa Francisc a arătat că un bun exemplu îl reprezintă comunităţile ortodoxe româneşti care colaborează foarte bine cu multe dieceze catolice din Europa Occidentală unde sunt prezente. „În multe cazuri s-a dezvoltat un raport de încredere şi prietenie reciprocă, întreţinută de gesturi concrete de ospitalitate, susţinere şi solidaritate. Prin această frecventare reciprocă, mulţi catolici şi ortodocşi români au descoperit că nu sunt străini, ci fraţi şi prieteni”, a afirmat Suveranul Pontif.

Papa Francisc a transmis afecţiunea, prietenia şi rugăciunea sa şi a Bisericii Catolice. „Să mergem împreună spre noi Rusalii. Traseul care ne aşteaptă duce de la Paşte la Rusalii: de la zorile pascale ale unităţii, răsărite aici, acum douăzeci de ani, am pornit la drum spre noi Rusalii. Pentru ucenici Paştele a însemnat începutul unui nou drum din care nu dispăruseră încă frica şi nesiguranţa. Asta a durat până la Rusalii, când, adunaţi în jurul Preasfintei Mame a lui Dumnezeu, apostolii, într-un singur Duh şi în diversitatea şi bogăţia de limbi, l-au mărturisit pe Cel Înviat, prin cuvânt şi viaţă. Continuăm drumul nostru de la certitudinea de a avea un frate alături până la împărtăşirea credinţei întemeiate pe învierea aceluiaşi Hristos. De la Paşte la Rusalii: timp să ne adunăm în rugăciune sub ocrotirea Sfintei Maici a lui Dumnezeu, să-l invocăm pe Duhul Sfânt unii pentru alţii. Să ne reînnoiască Duhul Sfânt, El care respinge uniformitatea şi căruia îi place să plăsmuiască unitatea în cea mai frumoasă şi mai armonioasă diversitate. Focul lui să mistuie lipsa noastră de încredere; suflul său să înlăture reţinerile care ne împiedică să dăm mărturie împreună despre viaţa nouă pe care ne-o oferă. El, făuritor de fraternitate, să ne dea harul de a merge împreună. El, creator al noutăţii, să ne insufle curaj să trăim inedite căi de împărtăşire şi de misiune. El, tăria martirilor, să ne ajute să nu zădărnicim sacrificiul lor. Dragi fraţi, să mergem împreună, spre lauda Preasfintei Treimi şi spre beneficiul reciproc, pentru a-i ajuta pe fraţii noştri să-l vadă pe Iisus. Reînnoiesc recunoştinţa mea şi vă asigur de afecţiunea, prietenia şi rugăciunea mea şi a Bisericii Catolice”, a fost mesajul Sfântului Părinte.