Surpriza salafistă a alegerilor egiptene

El Periodico

Alegerile parlamentare egiptene au deschis Cutia Pandorei. Deşi sînt primele alegeri multipartidiste libere din istoria ţării, nimeni nu se aştepta ca în prima fază a scrutinului să participe şi partidele salafiste (islamul radical), care au format coaliţia Alianţa Islamistă (AI). În lipsa rezultatelor oficiale, radicalii asigură că au obţinut 20 la sută din voturi.

Principala forţă politică a alianţei AI este partidul Salafi al-Nour, înfiinţat după triumful revoluţiei din 25 ianuarie.

Al Nour ar fi primit cel mai mare sprijin la urne din cadrul grupării. Deşi şi-a prezentat candidaţi în toată ţara, fieful lor rămîne totuşi Alexandria, unde este sediul şi cartierul general al salafiştilor. La fel ca mai moderaţii Fraţi Musulmani, principala forţă islamistă din Egipt care participă la alegeri alături de Partidul Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), al-Nour şi partenerii lor au desfăşurat în pofida represiunii guvernului Mubarak o activitate discretă dar eficientă de prozelitism şi ajutor social în cartierele defavorizate, mai ales în oraşul mediteranean unde şi-au concentrat marea parte a campaniei lor electorale.

Deşi refuză să admită că primesc ajutor financiar din exterior, nimeni nu se îndoieşte că salafiştii egipteni sînt sprijiniţi economic de ţările din Golful Persic, mai ales de Arabia Saudită, principala ţară exportatoare de petrol, şi de versiunea cea mai extremistă a islamului, wahabismul. Mulţi imami radicali care propăvăduiesc în moscheile egiptene s-au format în Arabia Saudită. În timp ce wahabismul a venit în Egipt adus de expatriaţii care au muncit mulţi ani în ţările din Golf.

Partidele din AI pledează pentru un stat guvernat de sharia, legea islamică, care trebuie să stea la baza tuturor “principiilor politice, sociale şi economice”. În opinia lor, principal amisiune a femeilor este să se dedice activităţilor casnice şi familiei, cu excepţia cazurilor în care sînt învăţătoare sau infirmiere. În timpul dezbaterii electorale la o televiziune egipteană, unul din candidaţii Salafi al-Nour a refuzat să intre în platou pentru că se afla acolo o femeie care nu avea părul acoperit cu hiyab. Nu acceptă, de asemenea, ca un creştin să acceadă la preşedinţia Egiptului.

În afară de al Nour, din AI mai face parte Partidul Construcţiei şi Dezvoltării (PCD), format din radicali ai grupării Gamaa al Islamiya, aflată în spatele atentatelor teroriste din Egipt, în anii 90, şi care la începutul acestui secol au anunţat că renunţă la violenţă. În fruntea PCD se află Tareq al-Zumr, ieşit în martie din închisoare, după o condamnare de 30 de ani pentru plănuirea atentatului care a dus la uciderea preşedintelui Anwar el Sadat, în 1981.

Avansul electoral al radicalilor a umplut de confuzie şi de teamă sectorul laic, care a format două alianţe din care fac parte şi mici partide islamice moderate, după modelul turc. “Trebuie să ne mobilizăm şi să frînăm avansul islamist”, spune jurnalistul creştin Sidhom. “Trebuie să evităm ca majoritatea tăcută, care nu l-a votat niciodată pe Mubarak şi care în mare parte nu este islamistă, să rămînă acasă, în decembrie şi în ianuarie”.