Steagul prințesei Sissi, expus la MNIT

La împlinirea a 120 de ani de la moartea Elisabetei de Wittelsbach (1837-1898), numită și prințesa Sissi, împărăteasă a Austriei (soția împăratului Franz Joseph I) și regină a Ungariei, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei expune o piesă muzeală de excepție – Steagul Elisabeta, confecționat la comanda Societății Carpatine Ardelene din Cluj, în anul 1900.

Conform celor anuțate de conducerea muzeului, steagul a fost terminat în vara anului 1900, dar expunerea sa publică a avut loc doar în 12 octombrie 1902. În ziua respectivă, după inaugurarea festivă a statuii lui Matia Corvin, din centrul orașului, s-a procedat și la deschiderea muzeului Societății Carpatine Ardelene, în Casa Matia Corvin. Steagul a fost confecționat din mătase groasă, de culoare albă, având ambele laturi presărate cu motive decorative tipice broderiei domnești maghiare. „Întâlnim, așadar, motive vegetale (vrejuri, cârcei, frunze dințate) și florale (lalele, garoafe, bujori etc.) brodate, în culori vii și multiple, cu fire de mătase și fire metalice, de aur și de argint. Pe una din laturi, într-un medalion central, este reprezentat bustul împărătesei, executat printr-o broderie atât de fină și densă, încât toată imaginea dă impresia unei litografii sau a unei fotografii aplicate ulterior. Elisabeta poartă o rochie simplă, în nuanțe de gri, gri-maroniu, maro-roșcat și negru. Culorile închise sunt sortite să evidențieze sobrietatea împărătesei, această imagine fiind accentuată și de coafura simplă a acesteia (mai multe împletituri prinse în coc), precum și de crucea pe care o poartă la gât. Chenarul medalionului central este constituit din lalele brodate, alese, nu întâmplător, pentru încadrarea reginei, deoarece acestea simbolizează feminitatea. Pe cealaltă latură a steagului întâlnim același chenar cu motivul arcadei și aceleași broderii florale, doar că în medalionul central sunt redate stema Ungariei, inițialele Societății Ardelene Carpatine: E.K.E., locul: Kolozsvár și anul înființării acesteia: 1891, precum și două flori de colț, simbolul asociației. Stema a fost realizată din mătase, decupată ulterior și cusută în centrul steagului (la fel ca și inițialele Societății și cifrele anului), iar cele două flori de colț au fost brodate cu fir de argint” – explică reprezentanții MNIT.

Conform acestora, sentimentele care au însoțit realizarea steagului au fost exprimate cel mai bine în scrisoarea de condoleanțe adresată împăratului Franz Joseph de către membrii Societății Ardelene Carpatine, în anul 1898: „Asociația noastră, ca propovăduitoare a frumuseților naturii, a venit, pe bună dreptate, în numele pădurilor și al munților, să o plângă și să poarte doliu după acea Sfântă Femeie care a iubit atât de mult natura și care a vizitat de atâtea ori locurile binecuvântate cu frumuseți de către Dumnezeu”.

De remarcat că, în mod surprinzător, în Anul Centenarului Marii Uniri, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei pare să acorde, prin expozițiile organizate, o mai mare importanță evenimentelor care marchează momente din istoria țărilor vecine, decât celor reprezentative pentru istoria României…

M. T.